joi, 28 iunie 2012

Expansiunea cosmica

Omenirea a ajuns in Cosmos. Probabil ca a ajuns si pe Luna, dar cum am mai afirmat ceea ce ni se prezinta la tv si in poze este o farsa. Rachetele care ard ca niste faclii urca neincetat la cer pentru a explora Cosmosul din imprejurimea noastra. Dorim sa colonizam Luna si Marte. Vrem sa teraformam planeta Marte (teraformare reprezinta modalitatea de a transfroma o planeta improprie vietii intr-una prielnica vietii). Dar cat de realiste sunt aceste ambitii ale omului.
In cursa spatiului noi am sacrificat oameni. Cateva nave spatiale s-au prabusi la plecare sau la intoarcere. Oare s-au meritat aceste sacrificii?
Inainte de a analiza daca s-au meritat sau nu aceste sacrificii umane, sa analizam putin ce implica o expansiune cosmica.
Oamenilor de rand li se pare simpla iesirea in spatiu, cel putin asa ni se spune... o nava spatiala care urca spre cer fiind propulsata de o cantitate imensa de combustibil solid. Dar lucrurile nu sunt chiar asa de simple pe cat par. Oamenii sunt construiti sa locuiasca pe Pamant, nu in spatiu. Iar planetele precum Marte sau Venus nu sunt compatibile vietii. Cel putin deocamdata.
S-a vazut ca daca omul locuieste mai mult timp in spatiu are toate sansele sa capete mari probleme de ordin fizic si psihic. Asta deoarece planeta Pamant este singura casa pe care omul poate sa locuiasca deocamdata. Ca sa vedem exact cum stau treburile trebuie sa privim toata aceasta problema prin intermediul ultimilor descoperiri in fizica cuantica. Probabil ca va-ti saturat sa ma tot leg de fizica cuantica in materialele mele, dar altfel nu am cum.... pentru ca totul se leaga de aceasta stiinta. Asta deoarece stiinta cuantica se leaga de spiritualitate mai mult decat celelate stiinte. Iar noi depindem in totalitate de spiritualitate.
Noi suntem conectati spiritual sau energetic cu aceasta planeta. Avem aceeasi amprenta vibrationala iar aceasta planeta este "mama" noastra. Atunci cand parasim Pamantul ajungem intr-o alta realitate la care noi nu suntem conectati decat intr-un mod mai subtil. Atunci cand astronautii parasesc atmosfera Pamantului au un soc... socul lipsei gravitatiei. Acest soc face ca organismul uman sa se degradeze in mod alert. Chiar daca astronautii fac exercitii in modulul navei sau chiar daca modulul ar avea propria gravitati tot ar fi probleme mari in adaptare.
Daca vrem sa iesim serios in spatiu trebuie mai intai sa iesim energetic. Adica sa ne conectam direct cu cosmosul sau cu planeta pe care vrem sa ne stabilim. Si asta implica spiritul uman, amprenta lui energetic vibrationala. Pamantul este o matrice vibrationala la care suntem conectati direct, celelalte planete sunt si ele niste matrici dar cu alt tip de vibratie, iar cosmosul are si el propria lui vibratie. Cucerirea spatiului cu rachetele pe care le avem e ca si cum am incerca sa ascultam radioul in apa, fara sa protejam aparatul radio de apa. Aparatul se va strica imediat de cum il vom baga in apa. Probabil nu e cea mai buna comparatie dar e cat se poate de asemanatoare. Pentru a explora cosmosul trebuie sa ne racordam la el energetic. Asa cu navetele astea pe care le avem il putem vizita doar pentru scurt timp si in imediata apropiere a Pamantului pentru ca spatiul cosmic din apropierea Pamantului are cam aceeasi amprenta vibrationala cu Pamantul. Asta este principalul motiv pentru care eu nu cred ca am ajuns la Luna in cadrul programului Apollo. Ar fi fost imposibil. Daca s-a ajuns la Luna s-a ajuns in alt mod si cu vehicule mult mai performante.
Totul e energie in Univers, care este interconectata. Ca sa reusim sa calatorim trebuie doar sa ne conectam vibrational la o realitate si o vom accesa instantaneu (probabil ca asa calatoresc OZN-urile). Nu trebuie sa calatorim mii de ani lumina pentru a ajunge la o planeta. Trebuie sa reamintesc ca distanta si timpul nu exista in realitate, totul exista doar la nivelul mentalului nostru.
Iesind din aceasta realitate numita Pamant nu vom face decat sa ne sinucidem lent sau chiar mai rapid in functie de distanta fata de Pamant. Deoarece corpul nostru nu este integrat in noua realitate pe care o viziteaza si se va dezintegra. Ultimele cercetari imi dau dreptate. S-a descoperit ca organismul uman nu prea rezista in spatiu, chiar daca locuieste intr-un mediu prielnic precum modulul navei spatiale. Nici Luna si nici Marte nu vor fi prea primitoare cu noi si doar prin prisma calatoriei directe inspre aceste doua astre nu vom reusi sa le colonizam.
NASA stie sigur asta. De asta nu a continuat calatoriile spre Luna pe care ei sustin ca le-au facut. De asta se tot amana pornirea spre planeta Marte. Aceste calatorii in spatiu nu au obiectivul pe care ni-l spun ei, probabil ei au alte scopuri in ceea ce priveste spatiul.
Asa ca aceste sacrificii s-au facut degeaba. Daca vrem sa calatorim in spatiu intai trebuie sa fim pregatiti spiritual sau sa avem tehnologia de a accesa noi realitati instantaneu si de a ne racorda energetic la ele. Altfel nu vom face decat sa exploram spatiul de langa Pamant si sa ne multumim sa trimitem sonde pe planetele din jur. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu