sâmbătă, 8 septembrie 2012

Anasazi - Civilizatia avansata a stramosilor indienilor Pueblo


Anasazi este un termen din limba indienilor Navajo care se traduce prin cei vechi. 
Considerati stramosii indienilor Pueblo, Anasazi ocupau Tinutul celor patru colturi, 
care cuprindea sudul statului Utah, sud-vestul statului Colorado, nord-vestul  
statului New Mexico si nordul Arizonei. Perioada de maxima inflorire a acestei 
civilizatii se intinde intre anii 200-1300  d.Hr., insa aparitia acestei culturi este 
datata cu cel putin citeva secole inaintea erei noastre.

Locuinte complexe, dotate cu camere mari
Artefactele gasite in zona demonstreaza ca, in ultimele doua secole ale erei trecute, locuitorii acestui 
areal incepusera sa practice agricultura, cultivind porumbul. Spre anul 500 d.Hr., Anasazi traiau deja
in mici comunitati agricole, iar casele lor erau ridicate deasupra unor gropi sau puturi, in care un om 
intra pina la talie. 
In jurul anului 750 se petrec schimbari majore:  Anasazi trec la utilizarea arcului cu sageti, care 
inlocuieste vechiul atatl - un fel de prastie de aruncat virfuri de sageata, isi diversifica culturile si 
incep sa fabrice obiecte ceramice, dintre care foarte multe s-au pastrat pina in zilele noastre.
Dupa 750 se remarca si o modernizare a asezarilor, trecindu-se de la colibele ridicate deasupra 
gropilor la  locuinte complexe, in intregime la suprafata, dotate cu camere mari. Incaperile 
subterane, numite kiva, dupa un termen utilizat de indienii Hopi, nu mai au decit rol ceremonial, 
fiind folosite pentru diverse ritualuri. In perioada 1100-1200, se remarca o tendinta de agregare 
a comunitatilor, grupurile razlete de case unindu-se in largi asezari, numite, in lucrarile de specialitate, 
pueblos. Din aceasta epoca dateaza si casele daltuite in  stinca, dintre care cele mai faimoase 
sint gazduite in complexul arheologic Mesa Verde (Masa verde) din sud-vestul statului Colorado, 
loc inclus in patrimoniul universal al UNESCO.

Un punct de reper ce anunta mai devreme solstitiul de iarna
Zona, aflata la 2.200 de metri altitudine, fusese locuita timp de mai multe secole, dar abia in aceasta 
perioada Anasazi se muta pe stincile ce strajuiesc canionul. Practic, constructorii acelei epoci 
indepartate au incercat sa ocupe cit mai eficient spatiul atit de putin propice pentru ridicarea de locuinte. 
Multe dintre incaperi sint tencuite pe dinauntru, iar peretii sint pictati. Unele dintre casele din stinca sint 
aproape inaccesibile,  iar pentru a ajunge la altele trebuie sa fii bun alpinist. Cei care au escaladat 
versantul stincos spun ca, daca nu pornesti cu piciorul care trebuie, la jumatatea drumului risti sa te 
impotmolesti si sa nu mai poti continua.
Cei mai multi dintre vizitatorii Parcului National Mesa Verde nu pleaca fara a vizita Palatul de Stinca, 
cea mai mare constructie din intreg situl, cu 217 camere si 23 de sali de ceremonie (kiva). In partea 
de sud, cercetatorii au identificat ceea ce pare a fi un punct de observatie a Soarelui. Acest punct da 
spre Templul Soarelui, situat la circa 300 de metri, pe platoul de dincolo de Cliff Canyon.
In timpul solstitiului de iarna, din punctul de observare se poate vedea Soarele intre cele doua turnuri 
ale templului. De asemenea, exista indicatii ca un turn mai mic, de la vestul templului, era folosit ca 
punct de reper, anuntind cu 20 de zile mai devreme solstitiul de iarna, poate pentru a le permite 
indienilor Anasazi sa intimpine cum se cuvine momentul.

Templul Soarelui, una dintre cele mai enigmatice constructii
In turnul principal al palatului, cea mai inalta constructie din zona, a fost descoperit si un punct de 
observare a Lunii, pe peretii interiori existind o serie de pictograme, interpretate drept o descriere a 
fazelor Lunii. Acest Templu al Soarelui este una dintre cele mai enigmatice constructii de la Mesa Verde, 
nefiind sigur nici macar faptul ca acesta ar fi fost terminat vreodata. Se estimeaza ca ar fi avut 4-5 
metri inaltime, insa nu s-au gasit ramasite de la vreun acoperis. Dupa parerea unor arheologi, lucrarile 
s-au oprit brusc in 1276, moment in care Anasazi au parasit in graba Mesa Verde.
Parerile privind motivele care i-au facut pe Anasazi sa-si abandoneze teritoriul stramosesc sint impartite. 
Multa vreme ideea dominanta a fost ca ei au fost fortati sa plece in timpul unei perioade de seceta 
prelungita, care s-a intins pe circa 30 de ani.
Aceasta ar fi afectat recoltele, iar cu timpul mincarea nu a mai fost suficienta pentru a sustine populatia 
in continua crestere. Altii au afirmat ca, in aceeasi perioada, a intervenit si o racire accentuata a vremii, 
care la rindul ei ar fi afectat culturile. Mai recent, unele studii au scos la iveala ca, in fapt, marea seceta 
nu a fost asa de grava cum se estima anterior, astfel ca acest factor nu ar fi fost suficient pentru a-i 
determina sa abandoneze satele in care traiau de mii de ani.

Indienii ar fi fost oarecum nemultumiti de propriii zei
O alta teorie este aceea ca au fost goniti din asezarile lor de triburile nomade care impinzeau zona. 
Ciudat este insa faptul ca presupusii cuceritori nu au profitat de evacuarea satelor pentru a se aseza 
in locul lor. Dupa plecarea indienilor Anasazi asezarile lor au ramas pustii, cazind in ruina. In fine, 
o alta opinie este ca, spre sfirsitul anilor 1200, a intervenit o schimbare a mentalitatii, manifestata in 
primul rind in plan religios. Astfel, cercetatorii au observat ca satele ridicate ulterior de refugiatii 
Anasazi se deosebesc radical de cele vechi.
In primul rind, se remarca disparitia camerelor rituale, kiva, semn clar al schimbarii conceptiilor 
religioase. Exista opinia ca indienii ar fi fost oarecum nemultumiti de propriii zei, acestia 
neraspunzind conform asteptarilor ritualurilor pe care ei le indeplineau cu regularitate. Cel mai bun 
exemplu - ritualurile de fertilitate a solurilor care nu gaseau ecou in ceruri, de unde ani la rindul ploaia 
cadea cu zgircenie.
Toate aceste teorii nu explica insa de ce Anasazi au parasit in graba asezarile, lasindu-si  in urma 
pretioasele obiecte ceramice si alte obiecte de uz curent, ca si cum ar fi plecat pentru scurta vreme.
Cert este ca Anasazi nu s-au mai intors niciodata, populatia s-a risipit si s-a amestecat cu alte triburi.
 Roxana Elena (preluat din ... http://castaneda.home.ro)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu