luni, 14 aprilie 2014

Descoperire extraordinara, in Romania, a unei constructii vechi de 3.000 de ani ce seamana izbitor cu piramidele egiptene

Moldova este un spatiu plin de mistere. Nu departe de orasul Iasi, la granita dintre judetele Iasi si Vaslui, in comuna Dranceni, satul Rasesti a fost descoperita o constructie imensa, veche de aproximativ 3.000 de ani, ce se aseamana izbitor cu faimoasele piramide egiptene.
Denumit "Movila de la Rabaia", vestigiul arheologic  a fost studiat si analizat, de-a lungul secolului trecut, de numerosi specialisti si istorici printre care il amintim pe profesorul Dan Gh. Teodor, fost director al Institutului de Arheologie din Iasi.
In 1961, acest profesor a fost desemnat sa deruleze un sondaj arheologic de verificare a zonei. "Eu am cercetat aceasta Movila a Rabaiei. Chiar am facut si sapaturi in interiorul ei. Astfel, am gasit o constructie, intr-o galerie, cu barne si un strat de cenusa. De asemenea, resturile ceramice si varful de sageata din bronz fiind specifice civilizatiei scitilor regali, din perioada secolelor IV - V i.d.Hr. Daca ipoteza formulata pe baza observatiilor facute se vor dovedi reale, ar trebui sa admitem ca Movila Rabaiei este mormantul unui important conducator scitic, complexul funerar fiind asemanator cu cel al tumulilor scitici atestati si cercetati partial din zonele de la nordul Marii Negre", declarat Teodor. 
"Desigur, daca va exista o cercetare arheologica ampla, care este insa foarte costisitoare, este posibil ca in interiorul acestei constructii sa se gaseasca aur, obiecte de cult sau chiar resturi de oase umane. Dar, fara a formula ipoteze fanteziste, nu se poate spune mai mult. Cert este ca avem in fata o o constructie funerara cu dimensiuni impresionante ce prezinta si un val de aparare. Ea este asemanatoare kurganelor care se gasesc in spatiul asiatic si, cu siguranta, de o valoare istorica foarte importanta", a mai declarat istoricul iesean.
Tiberiu Dogariu, un profesor de istorie din orasul Husi a declarat ca ar putea fi vorba de un monument funerar asa cum nu s-a mai descoperit pe teritoriul tarii noastre. "Asa ceva nu s-a mai descoperit in Romania. E o constructie unicat si care, de-a lungul timpului, a impresionat foarte multi oameni importanti. Va pot spune ca exista mentiuni istoriografice ca fie marele tar rus Petru I, fie sultanul Mehmed al IV-lea sau domnitorul Dimitrie Cantemir au ajuns in aceasta zona si au fost marcati de acest monument funerar. De remarcat ca Movila Rabâia este cel mai mare tumul din zona, dominând Valea Prutului si atragând atentia tuturor celor care ne tranziteaza localitatea. Sapaturile efectuate pâna acum nu ne pot da indicii, însa luând în considerare forma si dimensiunile acestei movile, situarea ei în Lunca Prutului, deci în apropierea apei si coroborând aceste date cu stirile oferite de Herodot, putem presupune ca a fost ridicata în secolele VI-III î.d.Hr., fie de sciti, fie de traco-geti. Nu intram în aceasta polemica deoarece fara cercetari sistematice, efectuate de arheologi, este imposibil sa ne exprimam. Ramâne ca cercetarile viitoare sa ofere informatii mai detaliate despre originea si vechimea acestui tumul", a declarat Dogariu. 
Despre acest vestigiu se mentioneaza pentru prima data într-un document din prima jumatate a secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Marimea si forma vestigiului arheologic a atras atentia de-a lungul secolelor. Timp de jumatate de mileniu au existat numeroase interpretari care au fost date in legatura cu rolul si originea pe care il avea aceasta constructie.
"Jan Gninsky - secretarul solului polon trimis la Poarta nota, în 1677: «Am trecut pe lânga o movila pe care locuitorii o numesc Zaboja... Unii o numesc Movila Hanului, dar fara nici o dovada». De asemenea, Philippe Dupont, secretarul regelui polon Ioan Sobieski, pe care l-a însotit în campania din Moldova din 1696, nota: «Am vazut pe Malul Prutului una dintre aceste movile pe care regele a pus sa o masoare; era înalta de 20 toises - aproximativ 30 metri». Acelasi Dupont nota ca movila era considerata, dupa traditie, drept mormântul unui rege al dacilor care i-a învins pe sciti sau el însusi era scit", a mai declarat profesorul Tiberiu Dogariu.
Legendele locale ne spun ca in acest spatiu ar fi fost inmormantata fie o printesa tatara, fie un conducator al acelor oameni. 
Despre acest monument arheologic a scris si Dimitrie Cantemir în lucrarea sa "Descriptio Moldaviae". Acesta mentiona existenta unei movile în apropiere de Husi, numita de localnici "moghila Rabâii", iar de tatari "Hantepesi", adica movila hanului amintind si de doua legende despre movila: în prima se povesteste ca ar fi mormântul unui han tatar, iar în a doua ca acolo ar fi mormântul unei regine a scitilor. "Aicea, la noi, lumea din stramosii nostri vorbeste ca pe aceasta moghila, cu mult timp in urma, ar fi fost ingropata o printesa tatara care a murit pe meleagurile noastre. Asa stim si noi, asa am primit povesti de la bunci, asa spunem mai departe", a povestit Dumitru Negru, in varsta de 72 ani, un satean din Rasesti.
Adevarata istorie a Romaniei nu este inca cunoscuta iar ultimele descoperiri au rolul de a intari acest fapt. Problema cea mai mare este faptul ca nu sunt bani pentru sapaturi arheologice. Sapaturi arheologice care ar clarifica foarte mult din istoria si rolul pe care l-au avut romanii de-a lungul timpului.

sursa: http://www.bzi.ro/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu