marți, 30 septembrie 2014

Bhagavat a spus...

  • Când se leapădă de toate dorinţele care-i vin în minte (manas), o fiu al lui Pritha, când se mulţumeste în el însuşi şi cu el însuşi, atunci se spune că este neclintit în înţelepciune.
  • Despre cel cu mintea (manas) netulburată în durere şi fericire, părăsit de dorinţe, lipsit de patimă, frica şi mânie, se spune că este un ascet (muni) cu mintea neclintita.
  • Cel care este desprins oriunde, care fie că dobândeşte binele sau raul, nu se bucura şi nu se supara, acela are înţelepciunea (prajna) neclintita.
  • Cel care îşi retrage mereu simţurile de la obiectele lor, precum broasca testoasa madularele [in carapacea ei], acela are înţelepciunea neclintita
  • Obiectele dispar pentru cel întrupat, care nu se hraneste cu ele, dar gustul ramine; chiar gustul dispare văzându-l pe Cel Suprem. 
  • Chiar şi la omul înţelept care se stăpâneste, o fiu al lui Kunti, simţurile framintate tirasc mintea cu forţa.
  • Stăpânind toate simţurile, stai concentrat, avându-mă pe mine drept ultimo scop; cel care-şi are simţurile în stăpânire, acela are înţelepciune neclintita.
  • În omul ce-şi îndreapta mereu gândul spre obiectele simţurilor, se naşte legătura cu ele; din legătură se naşte dorinţa, iar din dorinţă apare mânia;
  • Din mânie ia fiinţă tulburarea minţii, din tulburarea minţii - pierderea ţinerii de minte, din pierderea ţinerii de minte - distrugerea minţii, iar prin distrugerea minţii se distruge [şi] el.
  • Cel care trece printre lucruri cu simţurile dezbărate de patimă şi ură,[aflate] în stăpânirea Sinelui (atman), stăpân pe el, acela ajunge la limpezirea [minţii].
  • Din limpezirea [minţii] se naşte încetarea tuturor durerilor sale; în [mintea] limpezită, cunoşterea (buddhi) se întareşte repede.
  • Nu există cunoaştere pentru cel fără yoga; pentru cel fără yoga nu există contemplaţie; pentru cel fără contemplaţie nu există pace; de unde [să vină] fericirea pentru cel fără pace?
  • Minţii copleşite de rătăcirea simţurilor, înţelepciunea îi este luată precum corabia de vânt, pe ape.
  • De aceea, o tu cel cu braţul mare, celui ale carui simţuri sunt mereu retrase de la obiectele lor, înţelepciunea îi este neclintita.
  • Când este noapte pentru toate fiinţele, cel care se stăpâneste veghează; când este veghe pentru fiinţe, pentru înţeleptul care vede [Sinele] e noapte.
  •  Acela dobândeşte pacea, în care se pierd toate dorinţele precum se pierd apele în oceanul care umplându-se stă neclintit [in tărmurile sale], şi nu acela care doreşte dorinţele.
  • Omul care izgonind dorinţele trăieşte fără dorinti, fără [sa gândească] „al meu şi eu”, acela ajunge la pace.
  •  Aceasta este, o fiu al lui Pritha, starea în Brahman (brahmi-sthiti) pe care dobândind-o nu te mai tulburi; [omul] dobândind-o, fie şi în ceasul morţii,ajunge la stingerea în Brahman (brahmanirvana).   
sursa :http://liviugheorghe.wordpress.com/      fragment preluat din cartea Bhagavat-Gita

f


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu