vineri, 20 februarie 2015

Problema evreiasca din Romania

Imagini pentru evreii din romaniaProblema evreiasca ne suscita tot timpul interesul, mai ales pentru faptul ca, la nivel ocult, suntem condusi de niste familii de jidani.
In Romania, problema evreiasca a inceput sa capete importanta odata cu mijlocul secolului al XIX-lea. In Principatul Moldova, mai ales la orase, s-a asezat o populatie evreiasca numeroasa. O populatie evreiasca care depasise 250.000 de locuitori si care reprezenta principala minoritate etnica din Moldova. Este de mentionat faptul ca populatia Moldovei era de peste doua milioane de locuitori.
Populatia iudaica din Moldova era formata, in cea mai mare parte, de evrei askenazi veniti din Polonia, Galitia (regiune din nordul Moldovei ce apartine acum Ucrainei) sau din teritoriile poloneze ocupate de rusi. Acestia vorbeau limba idis. Limba idis era de fapt un dialect sudic al limbii germane, care era vorbit de aproximativ 3.000.000 de evrei, ce s-a desprins din graiurile meridionale ale germanei din faza Mittelhochdeutsch.
In Tara Romaneasca situatia era diferita, populatia evreiasca era de aproximativ 20.000 de indivizi, un numar considerabil mai mic decat cel din Moldova. Evreii munteni erau in majoritatea lor sefarzi (din Spania), erau asezati de foarte mult timp pe plaiurile valahe si aveau o conditie materiala superioara celor din Moldova.
Evreii s-au asezat mai mult la orase deoarece le-a fost interzis accesul in lumea satelor. In interiorul oraselor acestia au ajuns sa ocupe cartiere intregi. Cartiere intregi ce erau plasate in mijlocul oraselor si care aveau aspectul caracteristic de stetl (aspect specific evreiesc).
Evreii din Moldova erau traditionalisti, pastoriti de rabini habotnici si erau renumiti pentru portul lor inconfundabil (un lung anteriu galben, barba si perciuni rituali). Acestia nu s-au adaptat la societatea moldoveneasca si erau insensibili la miscarea de emanicipare impusa de iluminismul evreiesc (haskalah).
In Moldova evreii s-au asezat in marile orase din nord precum Iasi, Suceava, Piatra-Neamt si mai putin in Bacau, Galati si Vaslui. Iudeii au ajuns sa controleze destul de rapid mestesugurile si mica industrie, comertul, finantele si circulatia monetara, reusind sa elimine concurenta de pe piata (armeni, greci, autohtoni). Este de mentionat faptul ca modalitatea prin care minoritatea evreiasca a pus stapanire pe viata economica orasaneasca din Moldova a produs o profunda nemultumire in randul populatiei autohtone. Moldovenii nu erau nemultumiti de existenta evreilor ci de faptul ca acestia dominau pur si simplu viata oraselor impunandu-se prin practici nu prea ortodoxe.
Treptat, evreii au penetrat si satele moldovenesti ajungand sa controleze suprafete serioase de teren, in dauna boierilor autohtoni. Acest fapt s-a datorat in primul rand camatariei pe care evreii o practicau destul de serios.
In Principatele Romane, in secolul al XIX-lea, s-a dezvoltat o noua boierime. O boierime iluminista, dominata de moda si trenduri (precum burghezii din Occident) avand o cultura superioara celor batrani. Acum moda si noile trenduri cereau cheltuieli suplimentare pentru haine si tabieturi, dar era o problema - banii sau numerarul.
Vechii boieri nu prea se bazau pe numerar, ei detineau mari mosii care erau lucrate de serbi (tarani dependenti sau sclavi) care plateau in natura sederea lor pe terenul mosierului. Mosierii detineau asadar bogatii dar mai putini bani.
Odata cu iluminismul si noile trenduri, boierii, in dorinta lor de-ai imita pe burghezii occidentali, au inceput o goana nebuna dupa numerar (numerar care le permitea cheltuieli in vestimentati etc). Solutia rapida la aceasta problema a reprezentat-o imprumuturile de la evrei. Astfel, evreii au pus stapanire pe terenurile boierilor moldoveni cu care se gajau imprumuturile (imprumuturi care, de multe ori, nu mai puteau fi inapoiate).
Totusi, desi prezenta lor in Moldova parea nociva, a existat si un aspect pozitiv din toata aceasta problema. Acest aspect pozitiv era reprezentat de avansul economic sensibil al Principatului Moldovei in fata Tarii Romanesti. Avans care se datora, in mare masura, comertului practicat de minoritatea evreiasca.
Orase precum Iasul, Botosaniul sau Suceava erau niste orase prospere in comparatie cu orasele muntene, putand concura de la egal la egal cu orasele din Imperiul Austriac, aceasta situatie inversandu-se odata cu Mica Unire din perioada lui Cuza, 1859 - o mai mare parte a bugetului tarii si a investitiilor s-au indreptat catre Muntenia.
O mare problema a minoritatii evreiesti a fost reprezentata de faptul ca nu aveau dreptul la cetatenie. Cetatenia romana putea fi obtinuta si detinuta numai de indivizii crestini (la inceput era vorba numai de cei ortodocsi), asa ca evreii erau privati de multe drepturi.
Mai apoi, in ajutorul minoritatii evreiesti, din proaspatul stat unit roman, au venit marile familii evreiesti in frunte cu familia Rothschild, care, prin intermediul marilor puteri, au pus presiune pe statul roman pentru ca acesta sa schimbe articolul 7 al Constitutiei si sa accepte dreptul la cetatenie romana al evreilor - un alt obiect de santaj a fost reprezentat de celebra afacere Strousberg... vezi http://dimline.blogspot.ro/2014/12/conspiratie-istorica-afacerea.html.
Problema cetateniei romanesti a evreilor a reprezentat obiectul principal de santaj al marilor puteri in ceea ce priveste recunoasterea independentei, dupa razboiul ruso-romano-turc de la 1877 - razboi in care Romania si-a castigat pe front independenta.
Evreii au reprezentat un element important si in perioada interbelica, depasind ca numar 800.000 de indivizi. Acum, la evreii din Moldova s-au adaugat si cei din Transilvania, Bucovina, Basarabia si Banat. Evrei care au trecut imediat de partea romanilor starnind furie in randul maghiarilor care acum se vedeau minoritari in Transilvania (se vedeau minoritari deoarece considerau Transilvania ca parte din Ungaria si ii considerau pe romani ca minoritate) dar care totusi manifestau, pe alocuri, aspecte antiromanesti. Evreii din Basarabia, Banat si Bucovina au facut si ei trecerea, relativ usor, la noua realitate, adaptandu-se noului stat romanesc.
Problema evreiasca a culminat cu o serie de progromuri (Iasi, Bucuresti, Dorohoi etc) care a reprezentat de fapt un masacru care nu a fost necesar, in care populatia pamanteana si-a pus toata frustrarea dobandita de pe urma unei nete dominatii economice. Progromuri care au fost provocate de autoritatile romane la ordinul Germaniei hitleriste care, la randul ei, actiona in conformitate cu marile familii evreiesti care o si "sponsorizau".
In concluzie putem spune ca minoritatea evreiasca a reprezentat o mare problema pentru Romania. O problema pe care un stat nou format si fara maturitate politica nu a stiut cum sa o gestioneze si care a reprezentat, mult timp, un impediment in ceea ce priveste dezvoltarea sociala romaneasca.

sursa foto: rapcea.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu