miercuri, 29 iunie 2016

Adevarul despre Brexit

Iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana pare sa fi indarjit autoritatile comunitare. Conform Ziarului Financiar, Miniştrii de Externe ai Franţei şi Germaniei ar fi dezvăluit, în faţa grupului de la Vişegrad, un plan de a transforma statele UE într-un superstat gigant, în care ţările membre ar trebui să renunţe la armata proprie sau la banca naţională.
Postul polonez TVP Info a anunţat că propunerea ar fi urmat să fie prezentată marţi seara în faţa grupului de la Vişegrad din care fac parte Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia, de către minstrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.
Conform planului, statele membre UE şi-ar pierde dreptul a a avea propria armată, propriul cod penal, propriul sistem fiscal şi banca naţională. Toate aceste puteri ar urma să fie preluate de Bruxelles. Statele din cadrul Uniunii Europenear putea pierde, de asemenea, controlul pe care îl mai au asupra propriilor graniţe, inclusiv dreptul de a aplica proceduri naţionale cu privire la primirea şi relocarea refugiaţilor.
În introducerea  documentului este mentionata declaratia ministrilor german si francez: "Ţările noastre împărtăşesc un destin comun şi un set comun de valori care dau naştere unei uniuni şi mai putrenice între cetăţenii noştri. Prin urmare, vom depune eforturi pentru o uniune politică în Europa şi îi invităm pe ceilalţi europeni să participe la această aventură".
Poate pana la urma se va dovedi doar un zvon, dar aceasta idee odata expusa public va fi pusa in practica.


marți, 28 iunie 2016

Neale Donald Wlasch - Cand a da ajutor cuiva inseamna a-i lua din putere?

Atunci cand ajutorul oferit intr-un asemenea mod incat creeaza dependenta continua, mai degraba decat independenta rapida. Cand le permiti altora sa inceapa, in numele compasiunii, sa se bazeze pe tine, mai degraba decat pe ei insisi.
Aceasta nu inseamna compasiune ci dorinta de a-i face dependenti de tine. De a avea putere asupra lor. Pentru ca, acest gen de ajutor, in realitate iti mareste orgoliul. Deosebirea poate fi foarte subtila si, uneori, nici nu-ti dai seama ca ai inceput sa devii plin de tine. Crezi cu adevarat ca de fapt, faci tot ce poti ca sa-l ajuti pe altul... dar fii atent ca, nu cumva, prin asta sa urmaresti sa-ti autocreezi un plus de valoare. Pentru ca, in masura in care tu permiti altor persoane sa te faca responsabil pentru ele, in aceeasi masura le permiti sa te faca puternic. Si aceasta te face, desigur, sa te simti valoros.
Iar acest gen de ajutor este un afrodiziac care ii seduce pe cei slabi. Telul este sa-i ajuti pe cei slabi sa devina puternici, nu sa-i lasi sa devina si mai slabi.

P.S. Am postat acest material, preluat din cartea Conversatii cu Dumnezeu, un dialog neobisnuit, vol. II, de Neale Donald Walsch, pentru a constitentiza o parte a indivizilor care chiar crede ca ajuta, facand pe altii sa devina mai slabi. Autoanalizati-va comportamentul si eliminati orice piedica spre desavarsire.

duminică, 26 iunie 2016

Misterul vieţii este real

Viaţa este un strat subţire de evenimente, care acoperă o realitate mai adâncă. În realitatea mai adâncă suntem o parte din fiecare eveniment ce se petrece acum, s-a petrecut sau se va petrece. În realitatea mai profundă, cu siguranţă ştim cine suntem şi care este scopul nostru. Nu există nici o confuzie sau conflict, cu nici o altă persoană de pe Pământ. Scopul nostru în viaţă este de a ajuta Creaţia să se extindă şi să se dezvolte, iar când ne privim, vedem doar dragoste. Totuşi misterul vieţii nu include nici unul dintre aceste lucruri, el se referă la modul cum să le aducem la suprafaţă.
La întrebarea: Cum dovedim că există totuşi un mister al vieţii ?, se poate răspunde: că cea mai simplă dovadă este separarea enormă dintre realitatea profundă şi existenţa de zi de zi. Un mister ce nu vrea să fie cunoscut se retrage continuu, pe măsură ce ne apropiem de el, dar misterul vieţii nu se comportă aşa: secretele sale sunt relevate imediat, dacă ştim unde să căutăm. Dar ele nu trebuie căutate? Înţelepciunea corpului nostru este un punct bun de pornire în ce priveşte dimensiunile ascunse ale vieţii, deoarece, chiar dacă acestea sun invizibile, înţelepciunea corpului este extrem de reală, deci, un fapt pe care cercetătorii din medicină au început să-l accepte încă di anii 1980. Oamenii de ştiinţă au descoperit porţile spre dimensiunile ascunse, la care nu am gândit până acum. Celule au gândit în locul nostru timp de mii de ani. De fapt înţelepciunea lor este mai veche decât înţelepciunea cortexului, deci, poate fi cel mai bun model pentru singurul lucru mai vechi decât ele, cosmosul. Oriunde privim simţim ceea ce doreşte să înfăptuiască înţelepciunea cosmică, este acelaşi lucru pe care şi noi dorim să-l împlinim, adică: să mă dezvolt şi să creez, dar principala diferenţă este că întotdeauna corpul meu cooperează cu universul, mai bine cum o putem face noi.
Celulele participă pe deplin la misterul vieţii, deci, este o înţelepciune a pasiunii totale şi angajamentului. Să vedem dacă putem uni calităţile înţelepciunii trupeşti cu dimensiunile ascunse pe care vrem să le dezvăluim. Înţelepciunea pe care o trăim acum, o identificare cu Inteligenţa Corpului, este: - Avem un scop mai înalt. - Suntem în comuniune cu viaţa, în complexitatea sa. - Conştienta noastă este gata să se metamorfozeze în orice moment, rar, ea simte orice există în spaţiul nostru vital. - Acceptăm pe ceilalţi ca pe egalul vostru, fără a-i judeca sau a avea prejudecăţi. - Trăim fiecare moment într-o manieră creativă, reînnoită şi nu ne agăţăm de tot ceea ce este vechi sau depăşit. - Fiinţa noastră este legănată în ritmurile universului, deci, ne simţim în siguranţă şi îngrijiţi. - Ideea noastră de eficienţă este de a lăsa fluxul vieţii să aducă ceea ce avem nevoie. Forţa, controlul şi lupta nu sunt modul nostru de acţiona. - Simţim o anumită conexiune cu sursa noastră. - Suntem programaţi să dăruim, ca sursă a întregii abundenţe. - Privim orice schimbare, inclusiv naşterea şi moartea ca perspectivă a nemuririi. Ce este neschimbător este un lucru real pentru noi. La nivelul celulelor, nici unul din aceste subiecte nu sunt aspiraţii spirituale, ci fapte ale existenţei cotidiene. Scopul mai înalt. Fiecare celulă din corpul nostru este de acord să lucreze pentru bunăstarea întregului, iar bunăstarea sa individuală ocupă locul doi.
Dacă este necesar va muri pentru a proteja corpul şi de cele mai multe ori o face. Durata de viaţă a celulei este o fracţiune din propria noastră durată de viaţă. Egoismul nu este o opţiune, nici când vine vorba despre propria supravieţuire a unei celule. Comunicarea. Celula ţine legătura cu toate celelalte celule. Celulele mesager se străduiesc să înştiinţeze cele mai îndepărtate puncte ale corpului, despre dorinţa sau intenţia altei celule, oricât de mică ar fi ea. Retragerea sau refuzul comunicării ne este o opţiune a celulei. Conştienţa.
Celulele au capacitatea de a se adapta numaidecât. Rămân flexibile, pentru a putea reacţiona la situaţii urgente. Aici comportamentul rigid nu este o opţiune a lor. Acceptarea. Celulele admit că toate sunt importante, în egală măsură, deci, fiecare funcţie din corp este interdependentă cu cealaltă. A acţiona de una singură nu este o opţiune. Creativitatea. Cu toate că fiecare celulă are un set unic de funcţii, ele se combină în moduri creatoare. A se agăţa de un comportament învechit nu este o opţiune. Fiinţa. Celulele se supun unui ciclu universal de odihnă şi activitate. Acest ciclu se exprimă în diferite moduri: nivelurile fluctuante de hormon, presiunea sângelui şi ritmurile digestive, expresia cea mai este somnul. În liniştea inactivităţii, viitorul corpului este plămădit. O A fi activ sau agresiv în mod obsesiv nu este o opţiune. Eficienţa.
Celulele funcţionează folosind cel mai mic consum de energie posibil. În mod obişnuit, o celulă stochează hrană şi oxigen în interiorul pereţilor, doar pentru trei secunde. Ea are toată încrederea că va primi ce-i trebuie. Consumul excesiv de hrană, aer sau apă nu este o opţiune. Conexiune. Datorită moştenirii genetice comune, celulele ştiu că sunt fundamental aceleaşi. Faptul că celulele ficatului sunt diferite de cele ale inimii şi că celulele muşchilor sunt diferite de ale creierului, ele nu neagă identitatea lor comună, care este neschimbătoare. Dăruirea. Activitatea de bază a celulelor este aceea de a dărui, iar aceasta menţine integritatea tuturor celorlalte celule. Angajamentul total faţă de a dărui face ca aspectul de a primi să devină ceva automat şi este cealaltă jumătate a ciclului natural. A aduna nu este o opţiune. Nemurirea.
Celulele se reproduc pentru a-şi împărtăşi cunoaşterea, experienţa şi talentele, dăruind totul pentru progeniturile lor. Acesta este felul de nemurire practică, deci, ele se supun morţii la nivel fizic, dar o înving la nivel non-fizic. Prăpastia dintre generaţii nu este o opţiune. Privind tot ce au fost de acord să facă celulele noastre, ne întrebăm dacă nu cumva este un pact spiritual în adevăratul sens al cuvântului? Prima calitate este a urmări un scop înalt, este identică cu calităţile spirituale ale abandonării şi altruismului. A dărui reprezintă acelaşi lucru cu a-i întoarce lui Dumnezeu ceea ce este a lui Dumnezeu.
Nemurirea este acelaşi lucru cu credinţa în viaţa de după moarte. Misterul vieţii este răbdător şi atent în felul în care i-a permis corpului nostru potenţialul său total să fie relevant. Suntem cu toţii tributari unei forme şi apoi ne dezintegrăm în concordanţă cu misterul vieţii şi nimic altceva. În loc să cercetăm misterul vieţii, ca pe o parte intimă din noi înşine, ne purtăm ca şi cum el nu există. După multe vieţi petrecute în haos, suntem oare pregătiţi să lăsăm misterul să ne salveze acum? Există o altă cale? O cale ar fi să ne gândim şi noi ce fac celulele corpului nostru şi să analizăm dacă şi oi facem în viaţa zilnică ce fac ele.

extras din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 2009

vineri, 24 iunie 2016

Politica oculta - Marea Britanie afara din U.E.

Votul de ieri al referendumului britanic a scos practic Marea Britanie din U.E. Multi ar spune ca britanicii sunt norocosi si au scapat, atat de controlul ocult al Uniunii Europene, cat si de imigrantii musulmani care dadeau batai de cap de ceva timp autoritatilor europene. Lucrurile nu stau chiar asa, iar pentru a intelege problema in ansamblul ei trebuie sa privim in istoria recenta.
Poate plictisesc pe multi cu abordarile mele istorice, dar altfel este greu sa vedem samburele de adevar din problema pe care noi o denumim Brexit.
Ideea unei Europe unite s-a regasit inca din perioada medievala, in randul cercurilor oculte. In tezele lor, unii filozofi, oameni politici sau chiar preoti (preotii catolici au dezbatut mult ideea unei Europe unite) prevedeau o Europa unita in care sa existe pace si prosperitate, dar care sa fie sub controlul unei elite formate din reprezentantii fiecarui stat admis in structura europeana. Ideea unitatii europene a ajuns pana in perioada interbelica. Au existat mai multe proiecte de federalizare a Europei, gandite de oameni politici precum austriacul Richard von Coundenhove-Kalergi si Aristide Briand. Kalergi prevedea o uniune europeana bizara si usor de controlat de catre un guvern mondial.  În cartea sa „Praktischer Idealismus”, Kalergi declară că locuitorii viitoarelor State Unite ale Europei nu vor fi popoare originale ale Bătrânului Continent, ci o subumanitate bestializată de amestecul rasial. El afirmă fără jumătăţi de măsură că e necesar ca popoarele europene să se amestece cu rase asiatice şi de culoare pentru a crea o turmă multietnică fără calitate şi uşor de dominat de către elita la putere (ceea ce se se intampla in acest moment).
Aristide Briand, fost ministru de externe al Frantei, prevedea o federalizare a Europei. O uniune europeana care prevedea libera circulatie a oamenilor, a marfurilor si capitalurilor si o uniune politica. Planul a fost prezentat in cadrul Societatii Natiunilor in septembrie 1929. Planul a fost refuzat, Hitler spunand mai tarziu ca proiectul era unul de factura iudeo-masonica care nu prevedea nimic bun pentru Europa.
In ceea ce priveste Societatea Natiunilor, aceasta a fost creata pentru a se prabusi (precum U.E.). Rolul ei a fost insa de a unifica legislativ Europa. Uniunea legislativa a patruns in cadrul fiecarei legislatii statale, astfel ca organizatia multi-nationala si-a atins scopul. Ce este curios in acest caz, este ca SUA, cea care a propus oficial formarea acestei organizatii, s-a retras imediat din cadrul ei.
La 19 septembrie 1946, în aula Universității din Zürich, fostul prim ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, tine un discurs memorabil. Acesta prevedea crearea unei Uniuni Europene pe care el a explicat-o drept „înființarea unui fel de Statele Unite ale Europei. Ideea lui a fost considerata de foarte mulți istorici și jurnaliști drept punctul de plecare al mișcării europene de după Al Doilea Război Mondial. La fel ca SUA, dupa propunerea oficiala de formare a Uniunii Europene, Marea Britanie s-a retras din cadrul proiectului European al Comunitatii Carbunelui si Otelului pus la cale de Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg.
Marea Britanie a revenit la sentimente mai bune si in 1973 a fost primita in Comunitatea Europeana, asta dupa ce candidatura i-a fost refuzata de doua ori. In schimb, in interiorul statului britanic s-a format si prima miscare eurosceptica. Se pare ca tot Marea Britanie este cea care da cu nuca in perete si azi... de fapt, doar se pare. In realitate, asta a fost dintotdeauna scopul ei, de a distruge U.E. Scopul U.E.  a fost unul strict comercial - de promovarea liberului cschimb. Prin cadrul liberului schimb companiile multinationale (detinute de marile familii oculte) puteau penetra usor economiile fiecarui stat european. Cu timpul, modul a fost preluat de toata lumea, iar Uniunea Europeana pare sa nu isi mai aiba scopul. Acum, ori va imploda U.E. ori se va modifica. Oricum uniunea se va centra automat pe NATO care isi intareste prezenta in fiecare stat al Europei. 
Ori ca se va destrama U.E sau nu, puterea NATO va creste considerabil.. Pliandu-se pe NATO, statele europene vor avea si armata comuna si vor controla populatia mult mai bine. Mai mult ca sigur, NATO se va dezvolta ca organizatie si va cuprinde si din atributiile U.E. Deja exista legislatie comuna si conceptele de liber schimb, asa ca va fi foarte usor ca NATO  sa poata deveni un stat mondial. NATO are deja o prezenta mondiala... pe langa statele europene, in interiorul organizatiei trans-atlantice se regaseste Canada, Turcia, Norvegia si Islanda. Prin intermediul parteneriatelor (care dau un statut tarilor partenere de membru propriu-zis) in NATO gasim state precum Australia, Japonia sau Coreea de Sud. Dupa cum vedeti, toata spuma mondiala se gaseste in NATO.
U.E., precum Societatea Natiunilor din perioada interbelica, nu a fost gandita sa reziste mult timp. Ea a fost unul din pasii care sa duca catre un guvern mondial. Iar ceea ce se intampla in acest moment nu e rodul dorintei britanice, ci un plan bine stabilit de a regandi viitoarea harta politico-economica a Europei si a lumii.

joi, 23 iunie 2016

miercuri, 22 iunie 2016

“Europa de Est are nevoie de trupe permanente ale NATO"

La aceasta concluzie au ajuns autoritatile americane, spun cei de la The Guardian. “Trupele NATO ar trebui să fie staţionate permanent în Europa de Est, pentru a proteja zona faţă de potenţialele mişcări agresive ale Rusiei", au declarat doi foşti factori de decizie ai politicii din SUA într-un raport care ar putea spori tensiunile cu Moscova. 
In cadrul NATO se discută deja planuri de înfiinţare a unor forţe de rotaţie de până la 4.000 de militari în Europa de Est. In acest context, Marea Britanie a promis să conducă unul dintre batalioane şi va trimite până la 700 de militari la Țările Baltice şi Polonia. Germania, Canada şi SUA vor conduce celelalte trei batalioane, în timp ce Franţa este de aşteptat să contribuie cu o companie de 250 de militari în compania condusă de Marea Britanie. Lucrurile se misca repede, mai este de aşteptat doar ca miniştrii Apărării să semneze planurile la summit-ul cheie al NATO din 7 iulie. Conform The Guardian, mutarea mai multor trupe în Europa de Est ar satisface de fapt cererea unor membri NATO, cum ar fi Polonia. Într-un raport pentru Consiliului Atlantic, Nicholas Burns, fost ambasador al SUA pe Alianţa Nord-Atlantică şi Gen. James Jones, fost comandant suprem al forţelor aliate în Europa, susţin ca această forţă NATO să devină permanentă, atata vreme cat Rusia îşi va menţine postura agresivă, a mai declarat cotidianul britanic.
Daca inca nu stiati care este motivul pentru care exista acest conflict Rusia - Occident, puteti deduce foarte usor ca totul are ca scop construirea unei forte armate supra-statale. O forta armata supra-statala care sa poata controla cat mai eficient fiecare tara in parte.

luni, 20 iunie 2016

Farmecul noptii de sanziene

Azi este cea mai lunga zi din an. Este o zi luminoasa iar seara este una magica. Noaptea de sanziene a fost sarbatorita de oamenii din vechime. Se credea ca in aceasta seara cerurile se deschid si lumea de dincolo vine in contact cea de aici.
Zane, fapturi ireale si fantastice vin si intra in contact cu oamenii. Poate pentru unii par doar basme dar in realitate, solstitiile si echinoctiile aduc cu ele revarsari de energie pe care putin reusesc sa le simta. Dar energia se simte atunci cand mintea se goleste si cand inima se afla la o frecventa vibrationala ridicata.
Noaptea de Sanziene este la fel de importanta ca noaptea solstitiului de iarna, cea care precede sarbatorile de iarna. Pacat ca oamenii nu ii acorda importanta necesara, lasand sa treaca o noapte fermecatoare fara ca ei macar sa constientizeze acest fapt.

duminică, 12 iunie 2016

Samanii

Rolul unui shaman de-a lungul timpului a fost sa se adanceasca fara frica in lumea de jos pentru a ne recupera intregritatea. Aici, in lumea subconstientului, samanul descopera piesele lipsa din puzzle-ul vietii noastre personale, recuperand plin de gratie fiecare piesa lipsa; apoi cand o plaseaza in locul sau cel mai potrivit in viata noastra, privim incremeniti cum toate celelalte parti ale puzzle-ului se re-asambleaza singure intr-o harta a vietii complet noua care se asterne dinaintea noastra. Privim si vedem efectele acestei extinderi pretutindeni a raurilor timpului, in urma noastra prin trecutul nostru si inaintea noastra, in destinul nostru.



Cand ne decidem sa facem acest pas in calatoria sufletului nostru si sa lucram cu un saman, ne va conduce catre a detine propria noastra putere. Lucrand cu un saman descoperim mai mult dintr-un sine autentic, descoperim mai mult din ceea ce stim ca suntem, incepem sa aducem la suprafata darurile si talentele noastre astfel incat pasim in devenirea noastra si cand facem astfel noi creem si detinem o noua harta a noastra insine care prefigureaza destinul nostru si acela al lumii.
Incepem sa stim fara dubiu ca putem schimba lumea schimbandu-ne pe noi insine si ca putem re-negocia contractele pe care le-am facut si care ne mentin prizonieri in boli prin intoxicare, relatii traumatizante, munci care nu ne inspira.


Ai simtit vreodata ca viata nu functioneaza pentru tine?



Cand suferi de o boala sau un simptom fizic care nu poate fi vindecat, care nu raspunde la tratamentul normal; cand simti o teama care pare sa vina de nicaieri; cand simti ca un mai poti sa faci ca viata noastra sa functioneze, atunci tratamentul samanic poate fi foarte folositor. Lucrand la nivelul energetic, vindecarea samanica atinge locuri pe care niciun alt tratament un le poate atinge.
Timpul de a ne revendica sanatatea, sinele vibrant, dreptuil nostru din nastere.



• Te-ai simtit vreodata coplesit de viata?



Greutatea responsabilitatii, toate asteptarile celorlalti in privinta noastra in diferitele momente ale vietii noastre ne conduc spre a fi anxiosi si apasati de toate acele “ar trebui sa…”. Ne putem simti legati de obligatii sau loialitate, poate ca ne dam seama ca traim visul altei peroane. Poate ca ne simtim obositi tot timpul.
Timpul de a ne gasi propriile noastre vise si sa invatam cum sa pasim in ele.



• Te simti deseori distras si deturnat de la calea ta?



Poate ca ne regasim pe noi insine punand pe oricine altcineva inaintea noastra si incepem sa observam cat de des necesitatile noastre sunt ultimile intr-o lista foarte lunga se prioritati. Poate ca ne regasim pe noi insine lasand de-o parte ceea ce este important pentru noi in favoarea altora. Poate ca incepem sa avem resentimente pentru faptul ca altii ne iau prea mult din timpul si energia noastra!
Timpul pentru a invata cum sa ramai puternic, sa spui ‘nu’ la ceea ce un ne serveste si ‘da’ la ceea ce o face (ne serveste). Timpul pentru a crea legaturi sanatoase. Pentru a simti puterea sinelui, sa ne-o asumam. Timpul sa invatam sa ne pastram cumpatul in fata conflictelor si a asteptarilor celorlalti.



• Te-ai simtit vreodata ca muncind in ocna si ajungand nicaieri?



Uneori ramanem impotmoliti in viata. Capatam o senzatie ca parca viata noastra un mai functioneaza ata de bine ca inainte, poate ca ne dam seama ca ne invartim in cerc, in aceeasi bucla, poate ca am facut o multime de procese terapeutice, mai mult auto-vindecari si totusi, chiar si asa, un un paream sa fi gasit iesirea din acest cerc vicios. Ajungem sa ne plictisim de propriile povesti.
Timpul pentru a crea o noua poveste, o noua harta pentru noi insine. Una care sa ne permita sa pasim in propriul destin.



• Te-ai simtit vreodata fara tragere de inima si dezamagit de viata?



La inceput am crezut ca stiam ce vrem de la viata, am pornit plini de enrgie si debordand de viata, facand lucruri care am crezut ca ne aduceau tot ceea ce viata ne putea oferi. Apoi, intr-o buna zi ne-am trezit si ne-am gasit pierduti. Apoi am gandit ca ceea ce era important candva un prea mai conteaza, bucuria si pasiunea pentru viata s-a dus si noi nici macar un am observat momentul in care s-a ridicat si a plecat.
In acest moment important de schimbare a vietii avem nevoie de o harta complet noua ca sa ne ghideze in faza urmatoare a vietii noastre.



• Ai pierdit vreodata din vedere cine esti?



Schimbarile se intampla, sunt inevitabile; Cum ne descurcam cu ele este cel mai important. Poate ca ne pierdem sau ne schimbam rolurile, slujbele; poate ca ne-am pierdut sanatatea, banii si sensul nostru de a fi in lume. Uneori alegem schimbarea; uneori suntem fortuiti, vine mai presus de noi. Oricum ar fi vechea noastra harta un mai functioneaza deloc. In astfel de vremuri ne uitam in oglinda si un recunoastem persoana care ne priveste!
In vremuri ca acestea avem nevoie sa descoperim cine suntem cu adevarat, sa ne gasim propriul nostru mod de a dansa cu lumea, propria voce, propria forma de expresie, sinele autentic care stie care este cu adevarat scopul nostru.


sursa: http://esoterism.ro/

joi, 9 iunie 2016

Hristos s-a inaltat!!!.... unde?

Chiar asa... unde s-a inaltat Hristos? Aceasta intrebare pune pe tapet o mare contradictie a Bibliei si a Noului Testament. La intrebarea... unde este Imparatia Cerurilor, Iisus raspunde ca ea este in interiorul nostru. Acest raspuns pare unul normal si logic in acelasi timp. Dar totusi, tot Iisus ne demonstreaza contrariul atunci cand se inalta, practic aratand oamenilor ca Imparatia Cerurilor este chiar in cer... in spatiul cosmic. Noi stim ca in spatiul cosmic exista planete, stele, sisteme solare etc. Poate ca Iisus chiar a venit din spatiul cosmic. Posibil.
In cadrul acestui conflict de idei nu cred ca s-a pus problema ca Iisus sa fie extraterestru (desi cine stie). Ideea este ca Biserica a sustinut dintotdeauna ca Imparatia Cerurilor este chiar in spatiul cosmic, constienti de faptul ca inevitabil tot ce era superior sau divin trebuia sa vina doar de sus si nu de jos (mai este si faptul ca vechii zei, care stau la originea credintelor, au venit din cer).
Dupa cum am mai spus in materialele mele, persoana biblica Iisus este una fabricata, iar ideile lui au fost preluate de la un alt personaj important care a trait in aceasi perioada (posibil sa-l fi chemat Iisus sau nu). Ideile preluate au fost pliate pe portretul unui erou capabil sa salveze o intreaga omenire. Problema a fost ca cei care au gandit acest personaj nu au stiut semnificatiile adevarate ale acestor idei preluate (sau poate stiau, dar au facut-o intentionat). Toate aceste pilde si informatii mistice au fost impletite cu credinte primitive in tot felul de zeitati cosmice (si aceste idei proveneau tot de la un adevar vechi, dar erau puternic mistificate) iar rezultatul a fost o "strutocamila". In adevaratul sens al cuvantului, informatiile biblice ne prezinta un basm. Un basm destul de slab de altfel. Adevarurile prezente in Biblie, putine cate sunt, sunt puse intr-un context cu totul nepotrivit.
Revenind la Inaltare, aceasta poveste nu se regaseste in primele scrieri biblice. A fost adaugata mai tarziu. 

marți, 7 iunie 2016

Un OZN intra in interiorul Statiei Spatiale Internationale?

Un filmulet ciudat circula de ceva timp pe internet. In film se poate observa cum un OZN se ciocneste cu Statia Spatiala Internationala (ISS). De lovit, nu a lovit nimic, mai mult ca sigur ca a fost o interceptare. Asta e clar.
Majoritatea celor care au vazut videoclipul cred ca este un OZN. Voi ce spuneti?

P. S. Oricum nu stim mai nimic din ceea ce se intampla in spatiu. Misiunile spatiale rusesti si americane au cu totul alte obiective decat cele care se spun in mass media.

sursa: http://www.bzi.ro/


luni, 6 iunie 2016

Controlul deplin asupra mortii si vietii

Fiinta este arhitectul propriului sau destin. Moartea si nasterea sunt evenimentele cele mai importante ale vietii. Omul isi uita natura esentiala si aceasta ii cauzeaza suferinta. Cand devii constient de Realitatea ta Ultima, atunci atingi eliberarea.

Moartea nu reprezinta sfarsitul

In copilarie obisnuiam sa-mi urmez maestrul pretutindeni; si pentru ca ma crescuse de la o varsta foarte frageda il consideram mai mult parinte decat maestru. La acea varsta nu eram intotdeauna convins de adevarul invataturii sale. Uneori, chiar cand paream linistit si calm, o multime de indoieli imi apareau in minte. Maestrul meu m-a trimis adeseori sa vizitez alti Swami.
La inceput, gandeam: "Aceasta este o pierdere de timp. Nu sunt decat niste fiinte care nu au atins telul ultim in Yoga, niste persoane care s-au retras din lume si stau sub copaci sau in pesteri. Ce sens are ceea ce fac ei?
Treptat, am inteles ca trebuie sa invatam sa ne indoim numai de indoielile noastre si sa analizam fiecare neincredere si suspiciune care ne apare in minte. Cand aveam 16 ani, am fost trimis deci sa vizitez un mare intelept ce fusese discipolul maestrului meu, dar atunci nu stiam aceasta. Maestrul meu mi-a spus: "Daca doresti sa inveti de la un swami autentic, du-te si viziteaza acest maestru si locuieste catva timp la el".
Mi s-a spus sa merg intr-o zona de langa orasul Gangotri unde voi gasi pestera in care sta acest swami. Am ajuns acolo, m-a uimit forma extraordinar de armonioasa a corpului sau. La varsta aceea eram foarte interesat de "bodybuilding", dorind sa-mi formez un corp cat mai puternic si mai armonios.
Din primul moment, am fost foarte invidios pe el: avea umerii largi si puternici, talia ingusta, iar muschii foarte bine conturati. Am fost foarte uluit cand am aflat ca are 85 de ani. Dupa ce ne-am salutat, primul lucru care m-a interesat sa-l intreb a fost: "Maestre, ce mancati dumneavoastra aici?" Pentru ca tocmai venisem de la colegiu, unde dobandisem un mod foarte occidental de a gandi, eram foarte preocupat de hrana.
Swami mi-a raspuns: "Ti-e foame?"
"Da" - i-am raspuns.
"Bine, atunci du-te in coltul pesterii, unde vei gasi cateva radacini. Ia-le si pune-le pe jar! Dupa cateva minute, ridica-le si mananca-le!"
Am facut asa cum mi-a spus si am descoperit ca acele radacini erau delicioase. Aveau un gust de budinca de orez cu lapte. N-am putut sa mananc toata radacina, dar eram fericit ca voi sta aici o perioada de timp, unde se gasea ceva bun de mancare. Am stat cu el trei zile, timp in care nu am vorbit deloc. In a treia zi am decis ca este o pierdere de timp si de energie sa stai in tacere, alaturi de un om care nu te poate invata nimic.
In timp ce gandeam acestea, mi-a spus: "Baiete, tu nu ai venit aici ca sa primesti cunoastere intelectuala. Aceasta o poti dobandi si din carti. Ai venit sa experimentezi ceva. Peste trei zile imi voi parasi corpul". Am fost uimit, neintelegand cum poate o fiinta umana sa doreasca sa-si paraseasca corpul: "Maestre dar aceasta este sinucidere si nu este bine pentru un intelept ca tine sa comita o sinucidere". "Eu nu ma voi sinucide", mi-a raspuns el. "Cand indepartezi un invelis vechi de pe o carte si o pui in altul nou, asta nu inseamna ca distrugi cartea. Cand schimbi acoperamantul pernei, asta nu inseamna ca distrugi perna".
La acea varsta eram tot timpul suspicios. I-am spus: "Dar aveti un corp atat de minunta. Mi-as dori sa am un copr macar pe jumtate atat de frumos." Astfel gandeam ca-l pot convinge ca este o mare greseala ceea ce intentioneaza sa faca. M-a ascultat cateva minute, fara sa-mi raspunda.
Dupa inca o perioada de timp, in pestera a intrat fratele meu spiritual, ceea ce m-a mirat extraordinar. I-am spus: "Cum ai ajuns aici? Ultima data cand te-am vazut te-am lasat la o distanta foarte mare de Gangotri". El s-a asezat alaturi de mine si mi-a spus: "Nu-l mai deranja! Tot timpul ii pui o multime de intrebari copilaresti. Tu inca nu esti capabil sa intelegi un intelept. Lasa-l sa-si paraseasca corpul in liniste!"
Dar eu, incantat ca am cu cine sa discut, am inceput sa-i spun fratelui meu spiritual: "Dar el are un corp atat de frumos! De ce sa-l paraseasca? Aceasta nu e Yoga, ci doar un caz de sinucidere". In ciuda spuselor fratelui meu, am ramas neincrezator si convins ca swamaiji greseste. Cand ne-am dus dimineata sa ne spalam, i-am spus fratelui meu urmatoarele: "Acest om sanatos, cu un corp minunat, ar trebui sa mearga sa-i invete pe oameni cum sa-si construiasca un astfel de corp si cum sa-l pastreze sanatos".
Dar el mi-a raspuns ca, din pacate, eu nu sunt in stare decat sa-i apreciez corpul si ca nu pot sa vad mai mult de atat. Fratele mau spiritual era mai mare si mai intelept decat mine. Mi-a spus: "Linisteste-te! Sunt inca multe lucruri pe care trebuie sa le inveti. Hai sa ne pastram sufletul si mintea deschise si vei vedea ca exista inca nenumarate enigme in viata, pe care, incetul cu incetul, le vei intelege".
Swami nu ne-a mai vorbit timp de 24 de ore, asa ca, la un moment dat, i-am spus fratelui meu spiritual ca eu nu pot sa invat nimic din tacerea lui si ca vreau sa parasesc acel loc. M-a intrebat: "Tu chiar nu doresti sa fii martor la momentul in care el isi va parasi corpul?" "Acesta este un lucru prostesc. Daca tot as dori sa mor, as muri intr-un spital, unde macar sa fiu sub ingrijirea unui medic bun, decat sa mor intr-o pesterea. Ce este nebunia aceasta?"
Atunci ideile mele erau materialiste si moderne. Fratele meu mi-a raspuns: "Tu nu intelegi. Maestrul ti-a spus sa vii aici si sa stai linistit. Daca nu doresti decat sa te certi cu mintea ta, poti sa pleci; este treaba ta. Eu nu te pot opri. Dar te rog, nu ma deranja si pe mine". In final, swamiji ne-a vorbit: "De fapt, nu eu sunt cel care a hotarat ca voi parasi corpul peste trei zile. Cand vine momentul si trebuie sa o faci, stii, nu decizi tu. Moartea ajuta fiinta sa-si continue evolutia. Fiinta nu trebuie sa se teama de moarte, pentru ca aceasta nu afecteaza in nici un fel esenta ei eterna. Nu intelegi acest lucru?"
Eu i-am raspuns: "Dar eu nu vreau sa mor, asa ca nu vreau sa inteleg ceea ce spui tu". "Atitudinea ta nu este buna. Trebuie sa intelegi moartea si sa nu-ti fie frica de ea. Noua ne este frica de atatea lucrui, incat, din cauza aceasta, nu putem trai fericiti. Moartea nu te anuleaza. Ea doar te separa de corpul fizic".
"Dar eu nu vreau sa traiesc fara corpul meu".
"Mai devreme sau mai tarziu, omul trebuie sa moara. Nimeni nu poate trai in acelasi corp pentru totdeauna. Corpul este supus transformarilor, degradarii si mortii. Trebuie sa accepti acest lucru. Foarte putine fiinte cunosc metode prin care sa poata evita aceasta si intotdeauna aceste metode fac parte din sistemul yoga. Invatand, de exemplu, tehnici de meditatie, vei putea sa ai un perfect control asupra corpului, mintii si sufletului fiintei tale sau, folosind tehnici de respiratie, iti vei putea stabili armonia intre minte si corp. Cand respiratia se opreste, se spune ca fiinta se separa de corpul fizic si acest fenomen se cheama moarte. Dar trebuie sa intelegi ca fiinta continua sa existe".
"Cum poate sa existe cineva fara corpul fizic?" - l-am intrebat eu.
"Cum te simti tu cand iti dai jos camasa de pe tine? Simti ca esti un altul?"
"Nu".
"La fel se intampla si cand pierzi legatura cu corpul fizic" - mi-a raspuns el. Dar, pentru ca aveam un mod imatur de a gandi, indiferent ce-mi spunea nu ma putea convinge. Cu o zi inainte de a parasi corpul fizic, swamaiji ne-a spus: "Maine dimineata, la ora cinci, imi voi parasi corpul fizic. Va rog sa-l duceti si sa-l inecati in Gange. Puteti face asta pentru mine?"
"Bineinteles" - i-am raspuns eu curajos. "Pot sa o fac chiar singur" si l-am luat si l-am ridicat, ca sa arat ca pot sa o fac. Gangele era foarte aproape de pestera in care ne aflam, doar la cateva sute de metri.
Cea mai mare parte din noapte am ramas treaza, incercand sa inteleg care pot fi motivele pentru care o fiinta doreste sa paraseasca un corp atat de frumos si de armonios. De obicei, ma sculam la ora trei dimineata (orele de la trei la sase dimineata sunt considerate cele mai bune pentru meditatie, asa ca in acea perioada obisnuiam sa dorm intre orele opt si zece seara si sa ma scol in zori). Dar, in acea dimineata, ne-am trezit foarte devreme si am inceput sa vorbim. Swami m-a intrebat: "Ce ti-ai dori tu? Promit ca o sa-ti indeplinesc orice dorinta".
"Tu esti muribund. Ce poti cere unei fiinte, inainte sa moara?"- i-am raspuns plin de ignoranta.
"Dar, baiete, moartea nu este decat o trecere si un maestru poate sa-si ghideze discipolii si dupa ce isi paraseste planul fizic".
S-a intors spre fratele meu spiritual si i-a spus zambind: "Nu stiu cum il suporti. Cred ca ti-e tare greu". Fratele meu spiritual a zambit si a dat din cap afirmativ. Intre ora cinci si cinci jumatate dimineata am continuat sa vorbim, la un moment dat, Swami ne-a spus: "Acum asezati-va amandoi in meditatie. In urmatoarele cinci minute urmeaza sa-mi parasesc corpul fizic.. Timpul sau s-a sfarsit. Acest instrument pe care il numim corp nu mai este capabil sa-mi daruiasca nimic in plus fata de ceea ce am primit pana acum."
Dupa cinci minute, el a cantat "AAUUMMM..", dupa care s-a lasat o adanca tacere. I-am controlat pulsul, bataile inimii si m-am gandit: "Si le-a suspendat pentru o perioada de timp, dupa care s-ar putea sa inceapa din nou sa respire".
Dupa alte cateva minute, i-am controlat temperatura corpului, m-am uitat la ochi, i-am luat din nou pulsul. Fratele meu spiritual mi-a spus: "Gata, ajunge, trebuie sa accepti ca a murit. Acum trebuie sa-i ducem corpul sa-l inecam in Gange, inainte de rasaritul soarelui."
"Nu-ti fa nici o grija, o s-o fac chiar eu" - i-am raspuns.
"Bine, te voi ajuta" - mi-a spus fratele meu.
Cand am incercat sa-l ridicam, am descoperit ca trupul era deosebit de greu. Am luat o creanga si am introdus-o intre corp si pamant, ca sa-l putem misca. Orice incercare a noastra a esuat. Ne-am chinuit timp de o ora sa-l miscam, prin toate metodele, dar nu am reusit sa-l clintim nici macar un centimetru. Tin minte ca astazi tot ceea ce s-a intamplat. Nu voi uita niciodata aceasta experienta. Cu cateva minute inainte de rasaritul soarelui, am auzit o voce care spunea: "Acum il luam noi".
Nu era nimeni in jurul nostru, asa ca m-am gandit ca halucinez. M-am uitat la fratele meu si l-am intrebat: "Ai auzit ceva?"
"Da, si eu am auzit. Crezi ca halucinam sau ce se intampla?" Dintr-odata, trupul lui Swami s-a ridicat in aer si s-a miscat lent pana deasupra Gangelui si apoi s-a scufundat in apa.

Swami Atmananda - Relatarile unui discipol despre maestrii din Himalaya



joi, 2 iunie 2016

Tortura circului

A venit circul in oras!!! Taticul isi baga mainile in buzunar sa isi verifice economiile in timp ce copiii asteapta nerabdatori sa mearga sa vada ce pozne mai fac bufonii si animalele salbatice. In drum spre circ copilul vede animale mari in custi mici. Animale slabe, cu urme de lovituri pe ele. Intrebarea vine firesc de la copil... leul de ce are dungi pe el?... ca sa semene cu tigrul? Taticul, cum nu s-a gandit niciodata la animalele de circ (de fapt la animale in general) ca la ceva care se merite asa ceva, nu prea stie sa raspunda pe moment. Raspunsul ii vine in final si ii spune copilului... se pare ca leul a fost obraznic si nu si-a facut temele. Copilul, care este mai inteligent decat crede tatal, ii mai pune o intrebare... dar tu de ce nu ti-ai facut temele? Tatal raspunde, neintelegand nimic... ce teme? Nu am avut de facut nicio tema!!!
Asta este adevarul de fapt. Tatal nu a avut de facut nicio tema cum nici animalele nu ar trebui sa-si faca nicio tema si nicio saritura prin cercul de foc al circului. Circul este o prestatie care umple de rusine umanitatea. Chinuim animale pentru hazul nostru. Este o rusine si o modalitate inapoiata de a ne exprima ca oameni.
Nu ar trebui sa mai acceptam acest fapt din acest motiv va cer sa nu va duceti la circ. Animalele nu merita o asemenea tortura. Animalele sunt o parte a Constiintei noastre si sunt niste entitati minunate. In fapt sunt parte din noi. Aveti grija de ele si nu fiti partasi la circul torturii.