sâmbătă, 30 iulie 2016

Paul Ferrini - Trei stadii de conştientă

Există trei stadii în dezvoltarea conştientei umane. Primul stadiu este Cunoaşterea Subconştientă. Condus de instinct şi emoţii, acesta este nivelul omului de demult - sau al omului ca animal.
Al doilea stadiu este Cunoaşterea Conştientă. El se caracterizează prin căutarea de informaţii, care construieşte intelectul - dar care, în cele din urmă, ajunge la gol spiritual. Acesta este nivelul omului modern, al omului ca gânditor.
Al treilea stadiu este Cunoaşterea Supra-Conştientă. Este nivelul renunţării totale la orice soluţie intelectuală, la orice nevoie de a controla sau planifica. El se caracterizează prin
necunoaştere conştientă. Este nivelul persoanei divine, al co-creatorului. Voi vă aflaţi într-un moment în care stadiul al doilea începe să se încheie şi ia naştere stadiul al treilea. Intrarea în stadiul al treilea cere un mod diferit de a trăi, atât din punct de vedere individual, cât şi colectiv. Ea cere respingerea minţii care controlează, cât şi o investigare completă a acelei minţi, a fricilor pe care ea se bazează şi a inutilităţii totale a creaţiilor ei. Trăind în frică, mintea-ego caută siguranţă, dar nu o găseşte niciodată. Dat fiind faptul că nu îşi investighează niciodată propriile frici, ea este în permanenţă mânată de frică în mod inconştient, iar creaţiile ei sunt proiecţii inconştiente ale acelei frici. Acestea includ toate dramele din cadrul relaţiilor. Frica trebuie să fie privită în faţă. Trebuie să se acţioneze asupra ei. Trebuie să fie conştientizată. Astfel se aduce întunericul la lumină. Se pune capăt prăpăstiei dintre ego şi spirit, dintre ce este înăuntru şi ce este în afară. Lumina care vine atunci când întunericul a fost pe deplin explorat, nu este aceeaşi lumină care exista acolo, atunci când întunericul a fost dat la o parte. în primul stadiu respingi întunericul, deoarece îţi esie frică de el. In al doilea stadiu îl dai deoparte, încercând să-1 explici. în al treilea stadiu, îmbrăţişezi întunericul şi îl integrezi. în al doilea stadiu, bucuria ta era ca o pojghiţă subţire, gata să crape.
Orice provocare mai puternică o putea rupe. în al treilea stadiu, bucuria ta este foarte profundă. Provocările sunt acceptate şi aduse la perfecţiune. într-o bucurie atât de profundă, nu există loc nici măcar pentru posibilitatea pedepsei. Aceasta nu este bucuria lui Adam în grădină. Este bucuria lui Iov în deşert. Stadiul al treilea se referă la desfiinţarea orgoliului minţii-ego. In primul stadiu, omul nu-L cunoaşte pe Dumnezeu. Vechiul Testament este învăţătura pentru stadiul întâi al omului. El spune: „Fă aşa, pentru că, altfel, Dumnezeu te va pedepsi!". Este vorba de frică la nivelul emoţional cel mai profund. De aceea Dumnezeu, în mânia Sa, distruge oraşe întregi. Mesajul către om este „trebuie să devii conştient de Dumnezeul din afara ta". în stadiul al doilea, omul este conştient de Dumnezeu, dar încă separat de El. Noul Testament este învăţătura pentru cel deal doilea stadiu al omului. El spune: „Dumnezeu nu e răzbunător. El te iubeşte şi-ţi cere să vii şi să-I accepţi învăţătura. Viaţa ta va fi mai fericită dacă-I faci loc lui Dumnezeu în ea". învăţăturile celui de-al doilea stadiu se concentrează asupra a ceea ce vei pierde, dacă îl ţii pe Dumnezeu afară din viaţa ta. Ele sunt învăţături care vor să convingă, bazate încă pe frică şi separare. învăţătura mea a fost întotdeauna o învăţătură pentru stadiul al treilea. întotdeauna v-am spus: „îl veţi găsi pe Dumnezeu în inimile voastre şi în inimile fraţilor voştri. Dumnezeu nu poate fi niciodată separat de voi, deoarece esenţa voastră este divină". Dar, atunci când învăţătura pentru stadiul trei este auzită de urechi din stadiul doi, rezultatul este o interpretare potrivită stadiului al doilea. Acum, lucrurile se schimbă. Mulţi dintre voi aud învăţătura, aşa cum a fost ea dată iniţial. In vieţile voastre de zi cu zi, sunteţi în comuniune cu mine. în permanenţă îmi cereţi îndrumare şi sprijin.
Ajungeţi să vă daţi seama că nu ştiţi nimic, că, practic, tot ce aţi fost învăţaţi despre mine sau despre învăţătura mea este fals şi trebuie să fie respins. Ştiţi că singurul mod în care mă puteţi auzi este prin propria voastră inimă - şi prin acceptarea completă a experienţei voastre. Aceasta este esenţa gestului vostru de a vă lăsa în voia mea. Acum, voi cereţi în mod simplu şi direct o cale lipsită de frică. întrebaţi cum să rămâneţi în momentul prezent. Vreţi să puneţi în practică ceea ce propovăduiţi. Vreţi să fiţi şi participanţi şi observatori, şi modele şi învăţători. Acum există mulţi apostoli, mult mai mulţi decât au fost atunci când eu eram prezent fizic în lumea voastră. Acum, putem trece împreună la stadiul al treilea şi putem trăi experienţa renunţării celei mari – a ruperii de trecut şi a instaurării stării de graţie ca ghid în vieţile voastre.

extras din Linistea inimii de Paul Ferrini

vineri, 29 iulie 2016

Conspiratie istorica - Turcia

Cu totii am aflat despre evenimentele din Turcia, dar putini sunt cei care cunosc istoria acestui stat. O istorie care probabil va explica ceea ce s-a intamplat si se intampla in continuare in interiorul statului turc. Turcia este cea mai mare putere a zonei dintre Asia si Europa (Asia Mica, Balcani si Europa Centrala) din care face parte si Romania. O forta care asigura echilibrul zonal si care trebuie bagata in seama.
Statul turc are o istorie mare si zbuciumata in acelasi timp. O istorie mare care incepe odata cu imparatul bizantin Ioan Cantacuzino (1341 - 1355). Acesta, luptandu-se cu cu propriul sau ginere pentru putere, cheama in ajutor ostaşi turci otomani de dincolo de Bosfor. Turcii, o dată ajunşi pe pământul Europei, la nord de Bosfor, nu vor mai pleca. Aşa începe încercuirea Constantinopolului încetul cu încetul, de către descendenţii lui Orkan, sultanul osmanlîilor care trece primul Bosforul.
Buni razboinici dar si strategi, turcii se vor folosi de dezbinarea statelor din Balcani si vor ocupa tot acest teritoriu, ajungand pana la Tarile Romane pe care le vor ocupa putin mai tarziu.
Treptat, turcii vor ocupa suprafete intinse din Europa dar si din Asia si Africa. Desi puternica, stapanirea musulmana se va dovedi mult mai permisiva decat cea a statelor occidentale crestine. Musulmanii vor permite celorlalte religii (crestinii si evreii) sa convietuiasca in armonie pe teritoriul controlat de ei, in timp ce crestinii din Occident ucideau fara cea mai mica compasiunea orice parea a nu fi samanta de crestin.
Imperiul otoman nu a putut fi controlat de catre stapanii oculti ceea ce a declansat adevarate razboaie (cruciade) menite cica sa elibereze popoarele subjugate de aceasta forta. In aceste cruciade s-au implicat si conducatorii romani, un exemplu in acest sens fiind Mircea cel Batran.
Trebuie subliniat faptul ca desi subjugate de puterea otomana, tarile romane au gasit in statul turc o mai buna intelegere decat in statele crestine (Polonia, Ungaria, Imperiul Habsburgic sau Imperiul Tarist). Pentru a intelege mai bine ce vreau sa spun, voi mentiona faptul ca daca tarile romane ar fi fost ocupate de catre statele crestine ar fi disparut ca entitati teritoriale si poate ca si natiune. Turcii nu au incercat sa turcifice statele romane asa cum au ungarizat maghiarii Transilvania si rusificat rusii Basarabia.
Revenind la statul turc, acesta va slabi dupa esuarea celei de-a doua asedieri a Vienei din 1683. Din acel moment, Imperiul Otoman va pierde, treptat, toate teritoriile din Europa. Decaderea turcilor va atinge apogeul dupa Primul Razboi Mondial cand Occidentul planuia sa elimine din Anatolia (teritoriul Turciei de azi) toata samanta turca. Sprijinind fortele grece, Occidentul a incercat, in anul 1919, sa distruga tot ce a mai ramas din Imperiul Otoman. Razboiul din greci si turci din 1919 – 1921 a adus pana la stramtorile dintre Marea Neagra si Marea Egee stapanirea oculta. Vazand incapacitatea fortelor grecesti in a invinge resturile armatei otomane, ocultii au schimbat tactica sprijinind liderul turc Kemal Ataturk. Dupa victoria impotriva grecilor, Kemal Ataturk  semneaza pacea de la Lausanne cu puterile occidentale (si in acelasi timp cu puterea oculta). Din acest moment, Turcia a jucat dupa cum Oculta Mondiala a cantat. Statul turc a devenit unul militarizat si instabil, mai multe lovituri de stat precedandu-se intr-un timp foarte scurt. Loviturile de stat asigurau drumul Turciei alaturi de puterile occidentale, ignorand dezvoltarea unui stat liber si prosper. Astfel, Turcia a ramas un stat sarac desi beneficia de iesire la Marea Neagra si Marea Egee si de importante bogatii naturale.
Ceea ce nu se stie este ca acordul turcilor cu fortele occidentale a dus la calmarea pericolului kurd. Kurzii sunt o natiune importanta a Asiei care de fapt nu are propriul teritoriu. Natiunea kurda s-a dezvoltat pe teritorii care apartin in acest moment iranienilor, irakienilor si turcilor. In timp, kurzii au devenit aliatii de incredere ai SUA. Americanii s-au folosit de kurzi in razboiul lor impotriva lui Saddam Hussein si acum impotriva guvernului sirian. Totodata, kurzii au reprezentat si o modalitate foarte eficienta de a santaja statul turc. SUA  a ajutat statul turc sa devina mai prosper si mai puternic atata timp cat acesta asigura armatelor americane spatiul propice pentru a ataca si invada Orientul Apropiat. In acelasi timp, turcii au privit cu frica alianta facuta intre americani si trupele kurde. Trupe kurde care au declansat un adevarat razboi terorist impotriva statului turc.
Aceasta stare conflictuala este specifica americanilor, acestia sunt foarte eficienti in a dezbina natiuni pentru ca mai apoi sa se foloseasca de ele, dar turcii nu au mai fost de acord cu aceasta stare de fapt. Drept urmare, regimul turc a schimbat foaia si a trecut la represiunea tututor fortelor pro-americane, simuland o lovitura de stat. Simularea loviturii de stat i-a permis lui Recep Erdogan sa elimine toti aliatii americani.
Aceasta lovitura de stat a venit si ca urmare a constientizarii faptului ca fortele kurde vor fi rasplatite intr-un final, ca urmare a aliantei cu americanii, cu refacerea statului lor. Acest fapt ar fi dus automat la dezmembrarea Turciei.
Poporul kurd, o natie neindreptatita, a fost si este folosit de fortele oculte internationale pentru ca zona Asiei Mici sa cada cu totul in mana Ocultei Mondiale. Naivitatea kurzilor se aseamana si cu naivitatea romanilor de la mijlocul secolului al XIX-lea care sperau sa isi croiasca un stat prosper cu ajutorul Europei Occidentale. Dupa cum vedeti, istoria, in anumite cazuri, se repeta, iar oamenii nu sunt constienti de acest fapt, facand in continuare aceleasi greseli. Aceleasi greseli care par sa ii impinga in mainile unei forte feroce si nemiloase. Poate vom intelege odata ca luptand impotriva celuilalt nu vom reusi ca umanitate, singura cale fiind Unitatea.

Nu stiu cat de mult va place istoria, dar se merita a cunoaste faptele trecutului pentru ca astfel putem explica prezentul. Toate aceste episoade din istorie, pe care eu le-am intitulat Conspiratie istorica, au menirea de a aduce la suprafata modul cum omenirea a fost practic anihilata de o forta oculta total necunoscuta noua. O forta oculta care acum pare sa ne domine total… asta daca noi vom fi de acord.


             

joi, 28 iulie 2016

Mediumitatea si Channelingul

Mediumitatea și channelingul sunt mai mult decât niște fenomene ale timpurilor moderne. Comunicarea cu spirite, îngeri și chiar cu cei decedați a existat de când lumea. Oracolele din Delphi, din lumea antică, sunt probabil cele mai renumite. Pe pantele Muntelui Parnasus era o prăpastie mare, adâncă, între roci. Un abur a țâșnit din prăpastie. Un templu pentru Apollo, Zeul Profeției, a fost înălțat în acest loc. O preoteasă, numită „Pythia”, stătea pe un trepied peste locul aburilor. După un timp, aburii induceau o stare ca de transă, iar ea vorbea în fraze care erau considerate de inspirație divină. Întrebările primeau răspuns și profețiile erau rostite într-o zi, o dată pe lună.
Chiar și în lumea occidentală, unde creștinii fundamentaliști se grăbesc să condamne astfel de activități drept „demonice”, referințele scripturale se găsesc a fi în sprijinul mediumității. Vrăjitoarea din Endor, din Biblie, comunica cu tărâmul spiritelor pentru Regele Saul și chiar Iisus se conversa cu Moise și Ilie înainte de apostolii Petru, Iacob și Ioan (Matei 17:1-8). Acestea sunt abia două dintre numeroasele astfel de referințe.
Cărțile spirituale sunt un mijloc perfect de informare, atunci când vorbim despre mediumitate și channeling. Unul dintre cei mai cunoscuți și mai influenți mediumi ai timpurilor moderne a fost Edgar Cayce. Un om profund religios din Hopkinsville, Kentucky, care de copil vorbea cu un înger și chiar avea viziuni cu bunicul său decedat. Prin transă, el a tratat peste 30.000 de pacienți. El a oferit lecturi precise despre sănătate, cât și despre aspecte personale și sociale; el chiar a făcut predicții pe termen lung în legătură cu schimbări geologice și cu evenimente mondiale. Odată ce s-a răspândit familiarizarea cu Edgar Cayce, așa s-a întâmplat și cu posibilitatea comunicării cu spirite.
Așadar, ce sunt mediumitatea și channelingul? Pentru spiritualistul modern, un medium este definit ca cineva „al cărui organism este sensibil la vibrațiile lumii spirituale și care prin intermediul informațiilor din lumea aceea, este capabil să transmită mesaje și să producă fenomene.” În timp ce channelingul cuprinde și această definiție, el a ajuns să implice mult mai mult, întrucât mediumitatea a ajuns să fie asociată cu comunicarea cu persoane dezîncarnate și dovedirea supraviețuirii personalității după moarte. Librăriile online oferă o multitudine de cărți spirituale cu informații concrete despre diferența între mediumitate și channeling.
Channelingul implică totodată o sensibilitate la tărâmul spiritelor, dar a devenit un termen atotcuprinzător pentru majoritatea formelor și a fenomenelor ce aparțin tărâmurilor psihice și creative ale vieții. O persoană care are inspirație creativă, spune: „Am primit informația prin channeling de la ___ (o sursă, de cele mai multe ori identificabilă)”. De exemplu, actorii sunt canale pentru personajele lor.
O persoană care este intuitivă face channeling cu percepții primite de la Sinele Suprem sau de la „suflet”. Cineva care descoperă o nouă formă de vindecare, de gândire, de percepție, de soluționare a unei probleme sau o invenție, poate fi considerat un canal. Sursa channelingului poate fi chiar un ghid spiritual sau poate fi o imagine a unui ghid spiritual din propria ta intuiție sau de la Sinele Tău Suprem. Dificultatea apare în definirea acestei surse și stabilirea autenticității ei.
O mare parte din cărțile de dezvoltarepersonală ne învață că există niveluri și dimensiuni ale realității dincolo de lumea fizică. Dacă aceasta este adevărat, atunci ar trebui, de asemenea, să fie posibil să te conectezi la acele niveluri. Tehnica Reiki este una dintre metodele cele mai potrivite în acest sens.
Mediumitatea și channelingul sunt forme de comunicare extradimensionale. Este irelevant dacă acestea se realizează prin telepatie – deși unii cred că telepatia se aplică în cazul a două persoane întrupate – sau prin intuiție, prin transă sau prin orice alte metode din varietatea existentă, folosite pentru a modifica conștiința. Mesajul – comunicarea – este cel care va determina valoarea channelingului. Acuratețea informației este cea care oferă adevărata dovadă a fenomenului.




miercuri, 27 iulie 2016

Turmericul - Minunea naturala pentru sanatate

Imagini pentru tumericulIntr-o lume dominata de medicamente pline de chimicale si care par sa aiba mai mult un rol negativ decat unul benefic, turmericul poate fi un inlocuitor extraordinar al multor pastile. Turmericul este o planta erbacee de origine asiatica. Acesta este inrudit cu ghimbirul, fiind cultivat atat in sudul Chinei, Taiwan, Japonia, Indonezia, cat si in Africa. Planta este folosita in bucataria indiana, avand un gust iute amarui, aromatic.
Turmericul este cunoscut de catre oameni de peste 4.000 de ani si e folosita atat in dieta, cat si in ceremoniile spirituale. Asupra acestei plante s-au facut numeroase studii care au fost publicate in ultimii in ultimii 25 de ani si care au dezvaluit puterea vindecatoare a turmericului. Beneficiile tumericului au fost studiate pana acum de circa 6000 de cercetatori. Acestia au dezvaluit peste 600 de aplicatii terapeutice si efecte preventive ca si 175 de beneficii fiziologice distincte.
Fondatorul siteului Greenmedinfo.com, Sayer Ji, a publicat o lista cu cele mai importante studii si care arata cat de multe beneficii are turmericul si ce medicamente poate inlocui: 
"Un studiu publicat in 2008 in jurnalul Drugs in R&D a descoperit ca o solutie preparata din curcuminoide din turmeric s-a dovedit mai eficienta decat un medicament normal de reducere a colesterolului din sange."
"Un studiu publicat in 1999 in Phytotherapy Research a descoperit ca polifenolii din turmeric, mai exact curcumina este la fel de eficace in combaterea inflamatiilor precum si medicamentele speciale. Un studiu din 2008 publicat in Critical Care Medicine a descoperit ca acest polifenol, curcumina, a inlocuit cu succes corticosteroizii intr-o cercetare realizata pe animalele de laborator."
Un studiu aparut in 2011 in Acta Poloniae Pharmaceutica a demonstrat efectele benefice ale curcuminei in ceea ce priveste reducerea intensitatii depresiei, ca si pastilele dedicate acestei probleme.
Rădăcina de turmeric conţine: uleiuri volatile, sescviterpene (alfa şi beta turmerone, alfa-curcumen, zinziberen), monoterpene, un colorant de culoare galbenă, numit curcumină, săruri minerale, peptide solubile în apă (turmeriu peptidă) şi polizaharide.
Beneficiile turmericului: are acţiune colagogă, coleretică, stimulează eliberarea bilei, creşte capacitatea ficatului de a elimina toxinele, acţiune antimutagenică, anticancerigenă, inhibă dezvoltarea tumorilor canceroase şi a metastazelor (cancer de sân, de stomac, de colon, de plămâni, de piele), acţiune antiinflamatorie, hepato-protectoare, antioxidantă, are proprietăţi antibiotice, antibacteriene, antivirale, îmbunătăţeşte circulaţia, antiaterosclerotic, antiagregant plachetar, previne formarea trombilor vasculari, previne infarctul, purifică sângele, reduce nivelul colesterolului, previne boala Alzheimer şi efectele ei prin dizolvarea microplăcilor care se formează între neuronii din creier, creşte mobilitsatea articulaţiilor, tendoanelor, reduce tumefacţia, febrifug, calmează tusea, durerea în gât, înmoaie secreţiile bronşice, acţiune hemostatică, cicatrizantă.
Preparatele fitoterapeutice pe bază de turmeric sau consumul condimentului propriu-zis sunt indicate în caz de  tulburări circulatorii, hematoame, luxaţii, contuzii, febră musculară, boli hepato-biliare, flatulenţă, icter, hemoragii, colită ulcero-hemoragică, boala Crohn, artrită reumatoidă, infecţii respiratorii, cancer, afecţiuni reumatismale.

Administrare:
Pudra se poate administra câte o jumătate de linguriţă de trei ori pe zi în amestec cu suc de fructe (morcov, măr, portocale, struguri) sau legume.
Infuzie din rădăcină -  se prepara din o linguriţă de rădăcină la o cană cu apă, se pot consuma 2 căni pe zi.
Tinctura - se administrează 15-20 de picături pe zi.
Totusi, folosita in cantitati mari, planta poate produce iritaţie gastrică, iar în zonele în care se foloseşte în mod tradiţional la condimentarea alimentelor incidenţa ulcerului gatric este mult mai frecventă. Mai este de subliniat faptul ca persoanele care urmează un tratament cu anticoagulante trebuie să folosească cu precauţie (şi sub indicaţia medicului) astfel de reparate fitoterapeutice cu turmeric.
surse: http://sfatulparintilor.ro/
           http://www.csid.ro/
sursa foto: http://www.clasicradio.ro/

marți, 26 iulie 2016

Osho - Meditatia Renasterii

Aceasta meditatie, care dureaza doua ore pe zi, trebuie practicata timp de sapte zile, singur sau in grup. Fiti jucausi. Nu va fi usor, caci sunteti atat de ferm structurati. V-ati creat o armura in jurul vostru, si va fi greu sa va relaxati.
Renuntati timp de cateva zile la cunoasterea voastra, la seriozitate. Fiti cat se poate de jucausi. Chiar daca nu ati castiga nimic, nici nu veti pierde nimic. Ce ati putea pierde fiind jucausi? Dar eu va spun: nu veti mai fi niciodata aceiasi.
In acest fel, veti reveni la acel punct din viata voastra cand ati renuntat sa mai fiti naturali si ati inceput sa fiti "buni". Starea de joc permite redescoperirea copilariei. Nu va fi usor, caci va trebui sa renuntati la masti, la roluri, la personalitatea voastra. Dar nu uitati: esenta nu se poate afirma decat atunci cand omul renunta la personalitatea lui, caci personalitatea este inchisoarea esentei.
Regasiti-va copilaria. Toata lumea tanjeste dupa ea, dar nimeni nu face nimic sa o regaseasca! Oamenii sustin ca aceasta perioada reprezinta paradisul pierdut, iar poetii descriu copilaria in poemele lor. Ce v-ar putea impiedica sa o redescoperiti? Aceasta meditatie reprezinta o sansa sa va redescoperiti copilaria.

Prima etapa dureaza o ora.
Comportati-va la fel ca un copil. Intoarceti-va la perioada de copilarie. Faceti tot ceea ce va amintiti ca faceati atunci: dansati, cantati, sariti, tipati, plangeti. Nimic nu este interzis, cu exceptia atingerii si interferarii cu alte persoane.

Etapa a doua dureaza o ora.
Ramaneti tacuti in meditatie. Va veti simti mai inocenti, mai vii, iar meditatia va deveni mai usoara.

Osho - Doctrina suprema, cap I.

duminică, 24 iulie 2016

Clarsimțirea

Clarsimțirea este un sentiment care apare din senin și pe care îl percepeți în tot corpul, de cele mai multe ori în centrul stomacului. Persoana intuitivă care are această abilitate este o persoană dotată cu clarsimț. Fiindcă această abilitate are tendința de a se manifesta în zona stomacului, este numită de multe ori ca „un instinct pe care-l resimți în interiorul stomacului”. În acest caz, persoana intuitivă are o percepție sau o „cunoaștere” despre un lucru uitat sau ascuns. Ea îl simte în tot corpul fără niciun stimulent din exterior. De exemplu, se poate să știți că telefonul va suna înainte ca acesta să o facă sau vă gândiți la cineva și acesta vă apare la ușă sau vă întâlniți cu el la magazin. Aceasta este abilitatea de a obține o cunoaștere sau o percepție concretă, fără a ajunge la o gândire sau o deducție rațională. Dacă aveți această abilitate, este posibil, de asemenea, să îi simțiți pe cei din tărâmul spiritual. Cărțile spirituale aduc o multitudine de informații în ceea ce privește clarsimțul, clarudiția și multe alte abilități extrasenzoriale.
Toată lumea are clarsimț, chiar dacă credeți că nu aveți vreo abilitate. Este important în dezvoltarea voastră personală să acordați atenție mărită acestor sentimente clare, deoarece prin intermediul acestora veți putea dobândi o percepție mai mare despre toate celelalte abilități ale voastre.
Dacă v-ați simțit vreodată inconfortabil, în mod subit, ca și cum ați fi urmăriți și apoi ați observat că cineva avea privirea fixată asupra voastră, aceasta este clarsimțirea. De asemenea, clarsimțirea te avertizează de pericol, de potențiale rezultate negative sau de situații care ar trebui evitate. Poate că sunteți la un interviu pentru o slujbă și simțiți un gol în stomac; deși nu era niciun motiv evident pentru aceste sentimente, ați refuzat slujba când vi-a fost oferită, datorită acelor sentimente. Câteva luni mai târziu, ați aflat că persoana care a susținut interviul fura bani de la companie și se folosea de persoana pentru postul la care ați aplicat ca să-și acopere urmele. Dacă nu v-ați fi ascultat clarsimțirea, nu ați fi evitat acea situație negativă.
Un alt mod prin care se manifestă această abilitate este prin primele impresii. Când întâlniți pe cineva pentru prima dată puteți să aveți un sentiment subtil, grațios, senzații de furnicături, un gol în stomac sau puteți să simțiți o tensiune în tot corpul. În funcție de natura acestor sentimente, persoana poate să vă placă foarte mult sau să vă displacă. De regulă, această senzație nu este greșită, dar de cele mai multe ori putem să vedem doar în retrospectivă de ce am avut acel sentiment în prima noastră întâlnire. Luați-vă acum câteva momente și gândiți-vă la câteva dintre persoanele pe care le știți și la cum v-ați simițit când le-ați întâlnit. A fost corectă prima voastră impresie.
Clarsimțirea pe care o aveți la primele impresii nu se aplică întotdeauna numai oamenilor. Ea poate fi valabilă și în cazul situațiilor în care sunteți implicați. Este o idee bună ca întotdeauna să vă ascultați senzațiile intuitive din corpul vostru și stările pe care le simțiți în timpul primelor impresii. După ce le-ați ascultat, trebuie să acționați așa cum credeți că este potrivit în acel moment.
Contactul cu un spirit, fie că este un ghid sau o altă entitate, o să vă scoată la suprafață abilitățile de clarsimțire. Puteți simți frisoane reci sau puteți avea senzația că vi se ridică părul de pe ceafă. Puteți simți că cineva vă urmărește, iar atunci când vă întoarceți să nu fie nimeni în spatele vostru. Majoritatea mediumilor au capacitatea de clarsimțire. Când învățați să vă înțelegeți abilitățile, veți face progrese mai mari dacă mai întâi le separați și apoi le studiați cum funcționează ele ca și un întreg. Librăriile online au o multitudine de cărți de dezvoltare personală care vă vor ajuta să vă descoperiți această abilitate extrasenzorială.

vineri, 22 iulie 2016

Adevarata incalzire globala

Ultimii ani au adus cu sine transformari climatice de amploare. Ierni prea blande, primaveri cu temperaturi la extrema si veri prea ploioase sau prea secetoase. Dupa cum vedeti, totul a fost la extrema, se pare ca natura nu a ales deloc calea de mijloc. In acelasi timp, mass media a pus aceasta schimbare globala pe seama poluarii si a efectului de sera cauzat de om, dar lucrurile nu sunt asa de simple.
Ca de obicei, mass media (controlata de Oculta Mondiala) ne prezinta un adevar trunchiat sau, mai bine zis, foarte trunchiat. In realitate, Natura se schimba odata cu Constiinta noastra. Noi, ca entitati energetice, suntem una cu Pamantul si suntem profund conectati cu el. Pamantul si Natura de asemenea reactioneaza la orice modificare de perceptie si de constiinta a umanitatii si dupa cum stiti, ultimele secole au adus schimbari dramatice in interiorul societatii omenesti si nu numai.
Pentru a intelege pe deplin ceea ce vreau sa spun, voi face o mica intoarcere in istorie. Daca aveti curiozitatea sa studiati civilizatia Cucuteni veti observa ca oamenii din vechime aveau obiceiul de a studia atent Natura. Astfel, acestia intrau in starea de observatie constienta (o stare meditativa de conectare cu Natura), fiind capabili sa simta pulsul planetei. In acelasi timp, mergeau desculti ( citeste Paseste desculti), dezbracati, aveau obiceiul de a face sex pe terenul pe care urmau sa il lucreze (poate parea ciudat pentru unii acest obicei, dar reprezenta o modalitate eficienta de a se conecta direct la natura). Aceste metode erau intr-atat de eficiente incat oamenii erau capabili sa stie temperatura sau sa cunoasca exact cand si cum va ploua sau va ninge. Seceta, ploile sau ninsoarea abundenta nu ii afectau deoarece oamenii stiau sa evite zonele inundabile, reusind sa foloseasca surplusul de apa (creeau canale sau largeau si adanceau iazuri) sau de ninsoare (ninsoarea avea rolul de a izola bordeiele in care locuiau) in folosul lor.
Oamenii nu se multumeau cu atat, acestia incercau sa comunice si sa asculte Pamantul. Cunosteau ceea ce il deranja si se fereau sa faca orice lucru care credeau ca poate sa-i dauneze.
In timp, oamenii s-au indepartat de Pamant. Treptat, odata cu dezvoltarea civilizatiei si cu formarea statelor, oamenii au inceput sa construiasca fara sa tina cont daca acest fapt este daunator sau nu. Religiile au impus zei invizibili care se regaseau in cer, omitand sa spuna ca adevarata divinitate este chiar natura. Astfel, oamenii au incercat sa caute divinitatea in locuri in care ea nu exista, uitand sa respecte Natura.
Odata cu dezvoltarea marilor state (civilizatiile din Asia Centrala si Asia Mica, colonizarea greaca, Imperiul Roman) natura s-a schimbat dramatic, producand dezastre la scara mare. Explozii vulcanice de proportii si cutremure dezastruoase au sters practic de pe Pamant civilizatii (civilizatia minoica, de exemplu). Aceasta schimbare climatica si a Pamantului in sine s-a produs odata cu marile razboaie de cucerire si cu suferintele oamenilor si popoarelor oprimate. Suferinta oamenilor si energia negativa emanata de acestia au produs un efect de proportii in interiorul naturii. Pamantul, conectat la Constiinta colectiva, a reactionat prin tulburari climatice de anvergura.
Tulburarile climatice au continuat in cadrul istoriei din cauza problemelor pe care oamenii le-au facut. Aceste probleme s-au acutizat si au prins proportii in perioada actuala. Razboaiele de proportii (Primul Razboi Mondial, cel de-al Doilea Razboi Mondial), crimele in masa (lagarele naziste, crimele din URSS, Africa, Candbodgia etc), au interactionat cu Pamantul. In afara de asta, oamenii s-au izolat de tot de natura. Oamenii circula cu masina, trenul, avionul, locuiesc in apartamente si case perfect izolate, fara a mai lua contact cu Natura si Pamantul. In acelasi timp, prin distrugeri sistematice ale naturii, prin vanare intensiva (oamenii au dus la disparitie specii intregi de animale si plante) si chiar prin poluare, s-a produs un dezechilibru energetic. Toate aceste fapte negative au dus la ceea ce numim acum Incalzire Globala. Dupa cum vedeti, poluarea e doar o parte a problemei de ansamblu. De fapt, cea mai grava problema o reprezinta dezechilibrul energetic si de Constiinta al oamenilor. Oamenii nu mai sunt conectati la Natura si Pamant si nu mai il mai respecta. Natura ne raspunde printr-o modalitate asemanatoare cu comportamentul nostru. De fapt, de ce ne mai miram ca avem inundatii masive cand padurea de pe versant este toata taiata. Sau, de ce ne miram cand in timpul verii inghetam de frig cand in noi a inghetat sufletul. Totul este conectat, orice fapta de-a noastra se reflecta in realitatea noastra. Natura se va calma cand ne vom calma si noi si nu vom mai provoca atatea distrugeri, crime in masa sau razboaie.
O alta fata o modificarii climatice o reprezinta schimbarea Constiintei oamenilor. In aceasta perioada, oamenii incep sa se trezeasca plus ca se gasesc intr-un moment de schimbare profunda a realitatii. Se schimba tot. Soarele a pulsat "nebun" cativa ani, provocand adevarate furtuni energetice, iar acum pare ca s-a mai calmat. Energia emanata de Soare ne-a schimbat energetic si ne schimba si in continuare, ceea ce este normal, deoarece totul este intr-o continua transformare. Nimic nu va mai fi la fel fiindca orice moment este unic. La fel si Natura, se schimba si ea conform cu energia pe care o emanam si felul in care ne comportam cu ea, dar si in paralel cu Schimbarea uriasa care se produce de ceva timp. Trebuie doar sa fim atenti cu Natura si cu Pamantul, sa-l ascultam si el ne va spune ce se intampla.
Aveti grija cum ganditi, cum va raportati la natura si cum o respectati. Iubiti Pamantul si tot ce inseamna viata pe aceasta planeta, cautand sa va intoarceti cat mai des in mijlocul naturii pentru a va conecta cu ea. Trebuie sa acceptam schimbarea si sa ne adapatam la ea, multumind in acelasi timp ca ne-am nascut intr-un moment extrem de special.

marți, 19 iulie 2016

Pokemon Go - Prostia spiritului de turma

Ultimele stiri arata ca jocul Pokemon Go este cea mai descarcata aplicatie din lume. O aplicatie care pare sa transforme unele orase in haos. Inainte de a fi o aplicatie centrata pe profit, Pokemon Go este si un experiment social. Un experiment social care are menirea de a testa spiritul de turma al populatiei si modul cum aceasta ar putea reactiona in urma unor puternice stimulente. Rezultatul, pana acum, este unul bun pentru Oculta Mondiala. Societatea pare sa fie usor de prostit, iar spiritul de turma este unul foarte puternic.
Nebunia provocata de acest joc demonstreaza cat de usor poate fi manipulata populatia, in general tineretul. Un tineret fara niciun fel de ambitie si cu o mare inclinatie catre materialism, care poate fi dus de nas fara un efort prea mare.
Daca inca nu ati gasit niciun monstrulet pokemon pe strada, va sfatuiesc sa fiti vigilenti si sa observati cu multa luare aminte modul cum este folosita manipularea in masa. Daca deja sunteti prinsi de fenomen, incercati sa va lepadati cat mai rapid de el.

luni, 18 iulie 2016

Osho - Meditatia rasului

Dimineata si seara, inainte de culcare, incercati aceasta meditatie timp de 10 - 40 de minute. Pornind de la o stare de liniste, creati in fiinta voastra o stare de amuzament, ca si cum intregul vostru corp s-ar cutremura de ras. Lasati aceasta stare sa cuprinda intregul corp, inclusiv mainile si picioarele. Indiferent daca este linistit sau zgomotos, lasati rasul sa va cuprinda intreaga fiinta, nu numai buzele si gatul. Incepeti cu talpile picioarelor si avansati pana la zona ombilicului.
Vizualizati-va ca si cum ati fi un copilas. Daca simtiti nevoia, rostogoliti-va pe covor. Zgomotul este la fel de important ca si miscarea corporala. Nu ramaneti rigizi, relaxati-va, cooperati cu rasul. Nu conteaza daca va exagerati putin.
In continuare, asezati-va pe podea, cu fata la sol. Stabiliti contactul cu pamantul, simtiti ca acesta este mama voastra, iar voi sunteti copiii lui. Adanciti-va in aceasta senzatie. Respirati impreuna cu pamantul, simtiti-va una cu el. Din pamant ne nastem cu totii, iar intr-o buna zi ne vom intoarce la el.
Dupa aceasta perioada de contact cu solul, calitatea dansului vostru va fi diferita.
Practicati tehnica descrisa mai sus seara, inainte de culcare, timp de zece minute. Reluati-o in dimineata urmatoare, imediat dupa trezire, chiar fara sa va dati jos din pat. Meditatia rasului va va schimba visele, care vor deveni mai amuzante si mai vesele, astfel incat rasul de dimineata va deveni mult mai usor. La fel, acesta va crea o predispozitie catre amuzament pentru intreaga zi. Ori de cate ori aveti ocazia sa radeti in timpul zilei, nu ezitati.

extras din lucrarea Marele nimic, cap. 19

sursa foto: http://www.animalzoo.ro/

duminică, 17 iulie 2016

RUDOLF STEINER – BAZELE NATURALE ALE ALIMENTATIEI

Omul stă în faţa noastră cu trei componente invizibile şi una vizibilă. Acestea acţionează mereu una asupra celeilalte şi împreună. Toate acţionează asupra fiecăreia şi fiecare acţionează asupra tuturor celorlalte. Aşa cum se prezintă omul în faţa noastră, el este şi o expresie a părţilor componente invizibile ale naturii umane.
Acest corp fizic nu ar putea să aibă în el componentele care servesc hrănirii, reproducerii, componente care servesc, de fapt, vieţii, dacă nu ar avea corpul eteric. Toate organele care servesc hrănirii şi reproducerii, glandele ş.a.m.d. sunt expresia exterioară a corpului eteric.Ele sunt ceea ce corpul eteric construieşte în corpul fizic. Între altele, sistemul nervos este expresia corpului astral în corpul fizic. Aici corpul astral este actorul, constructorul. Noi ne putem reprezenta felul în care un ceas sau un mecanism este construit de un ceasornicar sau de un constructor de maşini; tot aşa şi nervii sunt construiţi de corpul astral.Particularitatea circulaţiei sângelui omenesc, a activităţii sângelui este că ea este expresia fizică exterioară a purtătorului Eului, a purtătorului conştienţei de sine. Astfel şi corpul fizic uman este cvadripartit într-o anumită măsură. El este expresia componentei fizice, deci a lui însuşi şi a celor trei componente mai înalte, invizibile. Pur fizice sunt şi organele senzoriale; glandele sunt expresia corpului eteric, sistemul nervos a corpului astral, iar sângele a Eului.
Atunci când contemplăm omul în opoziţie cu planta, planta stă în faţa noastră ca o fiinţă alcătuită din două componente. Planta are un corp fizic şi un corp eteric. Noi comparăm acum omul cu planta, prin faptul că procedăm plurivalent şi luăm în considerare interiorul, spiritualul. Punem în legătură organismul uman cvadripartit cu organismul bipartit al plantelor. Pentru sprijin putem porni de la realităţi fizice cunoscute. Ne putem referi la felul în care planta îşi construieşte organismul. Ea pune împreună substanţe anorganice pentru corpul ei. Ea are forţa ca, din părţile individuale, lipsite de viaţă, să-şi compună într-un mod minunat corpul. Planta se află într-o interdependenţă ciudată în raport cu omul în ceea ce priveşte procesul de respiraţie. Omul inspiră oxigen şi expiră dioxid de carbon. Acesta din urmă, care pentru om este inutilizabil, poate fi preluat de plantă. Ea păstrează carbonul pentru construcţia propriului organism şi elimină în cea mai mare parte oxigen. Are însă nevoie de ceva pentru aceasta, are nevoie de lumina Soarelui. Fără lumina Soarelui, planta nu şi-ar putea construi organismul. Lumina, care spre încântarea noastră radiază spre noi, care ne poate înviora şi sufleteşte, este concomitent măreţul colaborator la construirea organismului vegetal. Ceea ce face ca ochii noştri să fie activi este ceea ce ajută planta la construcţie.
Omul are în plus, faţă de corpurile fizic şi eteric, corpul astral. Pe acesta planta nu-l are. Cel căruia lumina Soarelui îi ajută să construiască planta într-un mod atât de minunat este corpul eteric. Acesta este pe de o parte orientat spre substanţe. Omul nu şi-ar putea dezvolta corpul său fizic dacă nu ar face ceva care, într-un anumit mod, este contrarul a ceea ce face planta. Deja în procesul de respiraţie el face ceva opus. Omul efectuează aici procesul opus. Putem spune acelaşi lucru în legătură cu toată alimentaţia omului. Putem spune: Alimentaţia trebuie să procedeze astfel încât ceea ce este construit în plantă să fie distrus din nou în om. Procesul care are loc în om este unul foarte particular. Dacă numai corpul eteric ar fi construit corpul fizic, nu ar mai fi apărut niciodată conştienţa, senzaţia sufletească. Ceea ce a construit corpul eteric trebuie să fie mereu distrus în interior. Corpul eteric este într-adevăr un luptător contra descompunerii, cu toate acestea apare mereu o descompunere parţială. Corpul astral este cel care cauzează această descompunere, cel care împiedică mereu omul să fie plantă.
Lumina Soarelui şi corpul astral omenesc sunt într-un anume mod două lucruri opuse.Pentru cel care, cu o conştienţă clarvăzătoare, face cunoştinţă cu corpul astral al omului,corpul astral este o lumină interioară, este o lumină de tip spiritual, care pentru ochiul exterior este invizibilă. Acest corp astral este un corp de lumină spirituală. El este opusul luminii exterioare. Imaginaţi-vă lumina Soarelui devenind tot mai slabă, până se stinge; lăsaţi-o acum să meargă mai departe, spre cealaltă parte, lăsaţi-o să devină negativă; aşa aveţi dumneavoastră lumina interioară. Această lumină interioară are o sarcină opusă faţă de lumina exterioară, care din substanţe anorganice trebuie să construiască corpul vegetal.Lumina interioară, care provoacă distrugerea parţială prin care este posibilă conştienţa, aduce omul pe o treaptă mai înaltă decât cea pe care o ocupă planta, prin faptul că procesul plantei este transformat într-unul opus. Omul stă, prin lumina sa interioară, într-o anumită opoziţie faţă de plantă. Aceasta este situaţia înţeleasă din punct de vedere spiritual, iar noi, printr-o contemplare intensificată, am vedea cum distrugerea cauzată de corpul astral este continuată mai departe de Eu. Astăzi însă nu este nevoie să ne ocupăm de aceasta.
Să luăm acum în considerare raportul omului cu planta. Omul formează în el însuşi, pentru întregul proces al lumii, o continuare a plantei. Ceea ce este construit prin lumina Soarelui este distrus mereu de corpul astral, dar prin această distrugere el înglobează omului sistemul nervos şi ridică viaţa la conştienţă. Corpul astral, prin faptul că este un corp de lumină negativă, este celălalt pol; pol care este opus vegetalului. Acestui proces al construirii organismului plantei îi stă la bază un spiritual, aşa cum ceea ce nouă ne apare ca lumină este, de asemenea, doar expresia exterioară a unui spiritual. Prin lumină, spiritualul se revarsă continuu, lumina spiritului se revarsă peste noi. Ceea ce se ascunde în spatele acestei lumini fizice este ceea ce, în parte, apare dezmembrat şi în corpul astral. Exterior, în lumina Soarelui, el apare în forma sa fizică; în corpul astral, apare în mod astral. Spiritualul luminii lucrează în noi, în interior, la construirea sistemului nervos. Vegetalul şi viaţa omenească acţionează împreună într-un mod de-a dreptul minunat.
Să presupunem acum că omul, prin alimentaţie, păşeşte intr-un raport cu lumea animală. În acest caz, lucrurile stau altfel. În fiinţa din care omul îşi extrage alimentul, procesul este deja realizat într-un anumit mod. Ceea ce omul preia de la plante proaspăt şi pur, în animale este deja transformat parţial, deja pregătit. Animalul şi-a înglobat deja un corp astral şi un sistem nervos. Acum omul preia ceva care nu-i iese neîntinat în faţă, ci ceva care a efectuat deja procesul, ceva care a preluat deja forţe astrale. Ceea ce trăieşte în animale are deja în el forţe astrale dezvoltate. Acum s-ar putea crede că prin aceasta omului îi este economisită munca. Acest gând însă nu este tocmai corect. Gândiţi-vă la următoarele: Eu fac din diferite obiecte o casă. Iau obiectele originale. Acum pot să-mi construiesc casa conform intenţiilor mele iniţiale. Să presupunem însă că trei sau patru alte persoane au lucrat deja la această casă un timp, iar acum din ceea ce a rezultat trebuie să fac un întreg. Îmi va fi mai uşor? Nu, cu siguranţă nu! Dumneavoastră veţi citi, într-o literatură larg răspândită, că tocmai prin aceasta omului i-ar fi fost uşurată munca, prin faptul că el preia ceva care a fost deja prelucrat. Omul devine însă o fiinţă mai mobilă, mai independentă, tocmai prin faptul că preia materialele originale, neprelucrate de alte forţe astrale.
Încă o imagine: cineva are un cântar cu două talere. Greutăţi egale păstrează echilibrul. De ambele părţi pot fi 50 de pfunzi. Nu este însă mereu aşa. Putem lua un cântar pe care greutatea trebuie să fie translată. Pentru o distanţă dublă, avem nevoie de o jumătate din greutate. Aici greutatea este determinată de distanţa până la punctul de sprijin. Tot aşa se petrec lucrurile nu numai cu mărimea forţei, ci şi cu fineţea substanţei. Animalul prelucrează substanţa într-un mod nedesăvârşit. Ceea ce este preluat de om acţionează în continuare prin ceea ce a efectuat corpul astral al animalului, iar această acţiune trebuie mai întâi să fie biruită de către om. Deoarece un corp astral a acţionat în aşa fel încât într-o fiinţă s-a reflectat deja un proces, omul primeşte în organismul său ceva care acţionează asupra sistemului său nervos.
Aceasta este diferenţa fundamentală între hrana din domeniul vegetal şi cea din domeniul animal. Hrana din domeniul animal acţionează într-un mod absolut specific asupra sistemului nervos, şi cu aceasta asupra corpului astral. În cazul alimentelor vegetale, sistemul nervos rămâne neatins de ceva exterior. Omul îşi datorează atunci sieşi totul în ceea ce priveşte sistemul nervos. Prin aceasta acţiunile nervilor săi nu sunt străbătute de produse străine, ci numai de ceea ce este original în el însuşi. Cine ştie cât de multe depind în organismul uman de sistemul nervos, acela va înţelege ce înseamnă asta. Dacă omul îşi construieşte singur sistemul nervos, atunci acesta este complet receptiv la ceea ce omul îi poate pretinde în legătură cu lumea spirituală. Omul datorează hranei sale din lumea plantelor ceea ce el poate să contemple de sus asupra marilor corelaţii dintre lucruri; ceea ce-l ridică deasupra prejudecăţilor care izvorăsc din graniţele strâmte ale sinelui personal. Omul datorează această rapidă trecere în revistă legăturii hranei sale cu lumea vegetală peste tot unde reglează liber şi dezinvolt viaţa şi gândirea din marile puncte de vedere.Acolo unde omul acţionează prin furie, prin antipatie, prin prejudecăţi, el datorează aceasta hranei sale din lumea animalelor.
Nu trebuie însă să se facă agitaţie pentru alimentaţia vegetariană. Din contră, alimentaţia animală a fost necesară omului şi este de multe ori necesară şi astăzi, deoarece omul ar trebui să fie puternic ancorat pe pământ, puternic ancorat în individual. Tot ceea ce l-a adus pe om spre interesele sale personale este în legătură cu alimentaţia animală. Omului i-a fost dat să ducă războaie, să nutrească faţă de unii simpatie, faţă de alţii antipatie, să aibă pasiuni senzuale; toate acestea provin de la hrana animală. Pentru ca omul să nu se piardă în interese înguste, pentru ca să poată cuprinde interesele generale, el relaţionează cu lumea vegetală, cu alimentaţia vegetariană. Aşa se explică că unele popoare care consumă preponderent hrană vegetală au predispoziţii mai mult spre spiritualitate, în timp ce alte popoare dezvoltă mai mult vitejia, curajul, cutezanţa, care sunt, de asemenea, necesare vieţii. Aceste lucruri nu trebuie să fie gândite fără elementul personal, iar acesta nu este posibil fără hrana animală.
Noi discutăm astăzi despre aceste lucruri din puncte de vedere general umane. Ne devine însă clar că omul poate să încline într-o parte sau alta, că el se poate afunda în interesele sale personale prin hrana animală. Prin aceasta, simţul său în raport cu marea privire de ansamblu asupra existenţei este tulburat. De cele mai multe ori nu se observă cât de mult depinde de hrană atunci când omul spune: „Acum din nou nu ştiu cum trebuie să fac asta sau asta”; „Cum a făcut el asta?”. Această imposibilitate a cuprinderii cu privirea a corelaţiilor provine de la hrană. Comparaţi această situaţie cu una în care cineva poate cuprinde cu vederea marile corelaţii. Puteţi apoi să priviţi asupra hranei acestor oameni şi poate şi asupra hranei înaintaşilor acestora. Cu totul altfel este un om care are deja prin seria strămoşilor săi un sistem nervos neîntinat. Acest om are un alt simţ pentru marile corelaţii. Uneori, o viaţă nu poate distruge ceea ce au fondat strămoşii.
Progresul va consta în faptul că omul, în măsura în care necesarul de albumine nu este pregătit în el, în însăşi natura umană, se va limita în alimentaţia animală la ceea ce nu este încă înflăcărat de pasiuni, cum este laptele. Alimentaţia vegetariană va cuceri un spaţiu tot mai larg în alimentaţia omului.
Dacă omul îşi ia albuminele din alimentaţia vegetariană, la care desigur este necesară o muncă mai dură, atunci el dezvoltă forţe care-i fac mai proaspăt sistemul nervos. Prin luarea în considerare, de preferinţă, a hranei vegetale sunt evitate multe din problemele cu care s-ar confrunta omenirea dacă alimentaţia animală ar deveni preponderentă. Putem vedea cât de diferit acţionează hrana vegetală faţă de cea animală dtn câteva observaţii. Pentru ilustrare putem spune următoarele. Să privim procesul fizic sub influenţa alimentaţiei pe bază de carne. Globulele roşii devin mai grele, mai închise la culoare, sângele are o tendinţă mai puternică de coagulare. Se formează mai uşor compuşi ai sărurilor, ai fosfaţilor. În cazul hranei preponderent vegetale, forţa de sedimentare a globulelor roşii este mult mai redusă. Omul are posibilitatea să nu lase sângele să ajungă până la culoarea cea mai întunecată. Prin aceasta el poate ajunge să fie în stare ca, pornind de la Eu, să-şi controleze corelarea gândurilor. Un sânge mai greu este o expresie a faptului că omul este dăruit până la sclavie către ceea ce, prin hrana animală, este integrat corpului său astral. Această imagine arată – ca expresie exterioară a adevărului – ceea ce voiam să spun. Prin relaţia cu lumea plantelor, omul devine mai puternic interior. Prin alimentaţia pe bază de carne, omul îşi integrează ceva care devine din ce în ce mai mult o adevărată materie străină care merge pe căi proprii în el. Acest lucru este evitat dacă alimentaţia constă preponderent din plante. Dacă asemenea substanţe parcurg în noi căi proprii, atunci ele exercită forţe care fac să apară stări isterice, epileptice. Deoarece sistemul nervos capătă aceste impregnări din exterior, el cade pradă diferitelor boli nervoase. Vedem astfel în ce măsură „omul este ceea ce mănâncă”.
În detaliu, ar fi încă mult mai mult de demonstrat; din două exemple ne dăm însă seama că nu trebuie să devenim unilaterali.
Un vegetarian unilateral ar putea spune: „Noi nu avem voie să ne bucurăm de lapte, unt şi brânză.” Laptele este însă un produs la producerea căruia în animal ia parte în mod preponderent corpul eteric. Corpul astral ia parte la această producere în măsura cea mai redusă. Omul, în primele etape ale vieţii sale, ca sugaci, poate să trăiască doar cu lapte. În lapte există tot ce are el nevoie. La producerea laptelui, corpul astral intră în atenţie numai în limitele sale. Dacă la vârste mai înaintate ne bucurăm în special de lapte, unde este posibil, chiar exclusiv, atunci se obţine o acţiune absolut specială. Deoarece în acest caz omul nu preia nimic prelucrat deja în exterior şi care i-ar putea influenţa corpul astral, iar pe de altă parte preia odată cu laptele ceva care este deja preparat, el poate să dezvolte forţe speciale ale corpului său eteric, forţe care exercită acţiuni vindecătoare asupra semenilor. Cei care vor să acţioneze vindecător asupra semenilor au un ajutor special prin consumul exclusiv al laptelui.
Vrem, pe de altă parte, să prezentăm influenţa unei delicatese care este preluată din lumea plantelor, influenţa alcoolului. Acesta are o importanţă absolut specială. El ia naştere abia atunci când a încetat procesul vegetal propriu-zis, proces care are loc prin minunata acţiune a luminii, faţă de care corpul astral e opusul. Atunci începe un proces care se desfăşoară pe o treaptă mai jos şi care-l prejudiciază pe om chiar mai mult decât hrana animală. Omul aduce substanţa până la corpul astral, iar prin corpul astral o transformă într-o structură specială. Dacă însă ceea ce trebuie adus la corpul astral se descompune în modul în care este cazul la alcool, ceea ce altminteri trebuie să se întâmple prin acţiunea corpului astral se petrece fără contribuţia acestuia şi are loc o acţiune asupra Eului şi a sângelui. Acţiunea alcoolului face ca, ceea ce altminteri ar trebui să se întâmple prin decizia liberă a Eului să se petreacă prin alcool. Într-o anumită măsură, este corect ca un om care savurează alcool să aibă nevoie de mai puţină hrană. El permite ca sângele său să fie străbătut de forţele alcoolului; el cedează străinului ceea ce ar trebui să facă el însuşi. Se poate spune, într-un anume fel, că într-un asemenea om alcoolul gândeşte, percepe şi simte. Prin faptul că omul cedează alcoolului ceea ce ar trebui să fie supus Eului său, el se pune sub constrângerea a ceva exterior. El şi-a procurat un Eu material. Omul poate spune: „Prin aceasta simt o înviorare a Eului”. Desigur, dar nu este el, ci altceva sub influenţa căruia şi-a izgonit Eul.Am putea arăta prin multe alte exemple cum omul poate ajunge să fie tot mai mult ceea ce mănâncă. Ştiinţa spirituală ne poate arăta însă şi cum poate omul să se elibereze de forţele hranei.